Linkuri accesibilitate

Cauze similare în Moldova și în vestul Europei

Ridicarea cenzului de pensionare în actualele condiţii din Republica Moldova ar fi pentru guvernul Filat dar si alianta de guvernare in ansamblu un gest sinucigas, considera mai multi expeerti. Prima şi ultima încercare în de a obtine micsorarea numarului de pensionari întreprinsă de guvernul Braghiş a catalizat accederea partidului comuniştilor la putere în anul 2001. PCRM de altfel imediat a şi îngheţat reforma nepopulara.

Ce poate face totusi noua guvernare situata intre ciocan si nicolava? Unii experti afirma ca maxim ce şi-ar putea permite guvernarea liberală ar fi să egaleze vârsta la care ies la pensie femeile şi bărbaţii, stabilind-o de exemplu la limita de 63 de ani, dar este puţin probabil că acum se va recurge la o astfel de reformă cu potential exploziv.

Totuşi, cea mai sigură cale de reformare a sistemului este, potrivit economistului Adrian Lupuşor, să încurajeze activitatea Fondurilor nestatale de Pensii conform experienţei statelor din regiune, cum sunt România, Ucraina, ţările baltice, Rusia. Ar putea recurge guvernul la o astfel de reformă? Analistul crede că e puţin probabil, în condiţiile unui deficit bugetar enorm şi a unei mari instabilităţi economice generate de criză.

Adrian Lupușor: „Situaţia economică nu este suficient de stabilă, iar asemenea reforme necesită resurse. Ele generează deficit temporar de lichidităţi - banii care urmează să fie distribuiţi către pensionari se duc în fondurile private, iar în contextul actusal ar fi un lux prea mare.”

În ultimii patru ani, deficitul fondului de pensii a crescut constant, iar guvernul a fost forţat să acopere de la an la an aceste lipsuri. Pentru anul 2010 este prognozat deja un deficit enorm, de aproape 1 miliard de lei.

Am întrebat-o pe ministrul muncii Valentina Buliga, cum are de gând guvernul să facă faţă acestor presiuni.

Valentina Bulga: „În primul rând este nevoie de creşterea numărului de contribuabili, care în 2009 s-a redus cu 11 la sută. În al doilea rând, să unificăm condiţiile de pensionare. Să nu avem atâtea categorii şi să excludem inechitatea care există în sistemul de asigurare cu pensii.”

Experţii independenţi spun însă că preocuparea guvernului legată de eliminarea aşa ziselor „pensii privilegiate” şi regindirea sistemului „prea generos” de indexare a pensiilor nu va soluţiona problema în profunzime, iar presiunile crescânde asupra fondului public de pensii vor cădea tot mai greu pe umerii salariaţilor. In aceste conditii pensiile private ar fi supapa de care ar avea nevoie guvernul, iar fondurile necesare pentru a da vigoare sistemului pot fi obtinute doar din privatizare, conchid analistii.

--------------------

Sistemele europene de pensii sunt generoase si solide, insa apasa greu in acelasi timp asupra statului si asupra veniturilor persoanelor active. Nu exista nicio uniformizare europeana, pensiile – precum armata sau invatamantul, pentru a da alte exemple-nefacand parte din domeniile in care institutiile europene pot propune o uniformizare. Asa se intampla ca exista diferente, de la o tara la alta, in procentele pe care un lucrator le plateste din venitul lunar pentru a-si asigura pensia, dupa cum exista, de la o tara la alta, si in chestiunea varstei la care se iese la pensie. Criza economica si imbatranirea populatiei au facut ca unele tari sa ridice varsta la care se poate iesi la pensie. In anumite tari varsta iesirii la pensie era de 60 sau de 63 de ani. Aceste tari ridica varsta iesirii la pensie la 65, sau chiar 67 de ani. Tot asa, statele occidentale sunt pe cale de a ridica numarul de ani in care lucratorul ar fi trebuit sa contribuie la un fond de pensii pentru a putea beneficia de o pensie completa.

Astfel, in Franta, parlamentul majoritar de dreapta a ridicat deja numarul de ani de contributii obligatorii in sectorul public la 41, aliniindu-l pe sectorul privat, iar pana la sfarsitul deceniului numarul de ani de contributii obligatorii la fondul de pensii va fi ridicat la 42 – in Franta. Mai peste tot au avut loc greve in ultimele luni, inclusiv in generoasa Olanda, lucratorii, in special cei din sectorul public, protestand impotriva reformei sistemului pensiilor. In Olanda, legea garanteaza o pensie minimum de la stat, de care beneficiaza la varsta de 65 de ani toti cetatenii. Cand s-a propus ridicarea varstei l-a 67 de ani, olandezii au facut greva.

Pana si in Germania, tara care avea cel mai generos sistem de pensii de pe planeta, legea a fost modificata in ’99 si in 2001, ridicandu-se varsta iesirii la pensie la 65 de ani, de la 60 cat era inainte, si abolindu-se distinctia dintre barbati si femei care se aplica pana atunci in calculul pensiilor. Ca mai toate tarile Europei, Germania isi incurajeaza acum cetatenii sa contribuie si la fonduri de pensii private, pentru a mai usura cuferele statului.

Europa continua sa aplice, asadar, acel model numit al “statului providenta”, insa toate aceste reforme ale sistemului pensiilor cauta sa duca, in acelasi timp, si la o mai mare responsabilizare a cetatenilor.
XS
SM
MD
LG