Linkuri accesibilitate

Publicații de stat lichidate și privatizate în condiții ilegale


Petru Macovei (API)

Petru Macovei (API)

Guvernul a decis să suspende procedura de lichidare a întreprinderilor de stat care deţin publicaţiile „Moldova Suverană” şi „Nezavisimia Moldova” după ce a constatat că deetatizarea celor două ziare începută de guvernul Tarlev nu s-a produs, iar patrimoniul statului ar putea ajunge, în mod ilegal, spun guvernanţii, în proprietatea unor firme private, printre care şi compania de televiziune "NIT".

Potrivit guvernului, deşi în 2005 statul a renunţat la calitatea de fondator al celor două ziare, nu există niciun document care să ateste că privatizarea celor două publicaţii a avut loc. În realitate, guvernul a început o procedură de lichidare care nu a fost dusă la bun sfîrşit, iar Camera Înregistrării de Stat a înregistrat în locul lor întreprinderi private, cu aceleaşi denumiri şi cu aceiaşi fondatori, lucru considerat de autorităţi absolut ilegal. Acum, guvernul vrea să afle cum de a fost posibilă o astfel de ilegalitate şi a solicitat Centrului Anticorupţie şi Procuraturii Generale să se implice în rezolvarea acestui caz.

Într-o primă reacţie, apărută pe agenţia de ştiri Omega, redactorul-şef al ziarului Moldova Suverană, Ion Berlinschi care este şi unul dintre noii deţinători ai publicaţiei, a calificat decizia guvernului Filat drept „un atac fără precedent la adresa presei incomode” şi l-a ameninţat cu judecata.

Solicitat de Europa Liberă, Petru Macovei, director al Asociaţiei Presei Independente, a salutat însă decizia guvernamentală: „Cu condiţia că după ce guvernul va readuce în cadrul legal cele două instituţii, va reîncepe procesul de deetatizare aşa cum scrie în lege – în baza de concurs, în mod transparent.”

Iată cum a comentat acţiunile guvernului jurista Centrului Independent de Jurnalism, Doina Costin: „Este foarte clar ce se întîmplă. Procesul de deetatizare nu avut loc. Acuma Guvernul vrea să aducă totul în cadrul legal. Altfel nu e posibil decît prin stoparea procesului şi scoaterea ulterioară la privatizare.”

Juristul Eugeniu Rîbca, cel care în calitate de expert al Asociaţiei presei electronice a monitorizat procesul de deetatizare a postului de radio Antena C şi a Euro TV Chişinău, spune că norma legală nu admite altă modalitate de reorganizare a unor instituţii media de stat decât prin lichidare, însă procesul n-ar fi trebuit să dureze mai mult de un an, aşa cum s-a întâmplat cu cele două instituţii pe care le-a monitorizat, după care trebuia să urmeze privatizarea celor două: „Un proces de lichidare nu este îndelungat când se acţionează cu bună ştiinţă. Când există însă interese meschine, asta poate dura la nesfîrţit.”

Trebuie să mai adăugăm că guvernul Tarlev a continuat să aloce fonduri celor două publicaţii, pentru stingerea unor datorii, şi după ce statul renunţase la calitatea de fondator, iar suma alocată depăşeşte cifra de un milion de lei.
XS
SM
MD
LG