Linkuri accesibilitate

Europa Libera: Cum sunt percepute problemele ecologice de catre cetatenii tarii?

Gheorghe Salaru
: As zice diferit, deoarece avem cetateni, care cred ca sunt constienti, ca nu avem pericol mai mare, pentru noi si pentru viitorul nostru, decat pericolul ecologic, dezastrului ecologic, as putea sa-i zic. Si sunt cetateni, de parca nici nu ar fi locuitori ai acestui pamant si de parca nici nu i-ar fi interesat, care este prezentul si viitorul copiilor lor.

Europa Libera: Din ceea ce spuneti d-stra ar fi o indiferenta totala. Cum s-ar explica aceasta stare de spirit, prin mentalitate, prin felul de a lua atitudine... Sau poate saracia…?

Gheorghe Salaru
: Eu cred ca si una si alta. Desigur ca este saracia, dar saracia nu este numai in bani; este o deecologizare a sufletului sau o lipsa de ecologizare a sufletului, in primul rand. Poate si o lipsa a educatiei, este poate si o lunga si profunda dezinformare a cetateanului. O marginalizare a cetateanului in procesul decizional; si atunci o buna parte din cetateni s-au transformat in niste pioni, care asteapta ca regele sau regina sa faca miscarile de gratie.”

Europa Libera: Domnul Salaru, da chiar sa nu intereseze pe o buna parte a populatiei - ce mancam, ce aer respiram, ce apa bem... ar fi niste probleme vitale!

Gheorghe Salaru: „Da, sunt niste probleme vitale, dar in acelasi timp, omul pe cat este de constient, pe atat este si de inconstient. Poate as zice ca, in activitatea noastra, mai mult suntem condusi de inconstient, trei patrimi inconstient si numai o patrime constient.”

Europa Libera: S-ar putea intampla, insa, ca aceasta nepasare a oamenilor sa se faca simtita si atunci vorba d-stra, nepasarea duce la dezastru ...

Gheorghe Salaru: „Nepasarea, indiferenta, lipsa de educatie si lipsa de atitudine, iata si asteptarea aceasta, ca cineva va veni si va solutiona in locul nostru. Cred ca ramane inca din perioada feudala – o sa vina boierul si o sa ne judece.”

Europa Libera: Cum credeti, ce ar trebui sa se intreprinda la nivelul guvernului pentru solutionarea problemelor de mediul, asupra carora dintre ele insistati sa le solutionati ?

Gheorghe Salaru: „Cele mai grave probleme. Avem mai multe, dar poate ca cele mai grave acuma tin de managementul deseurilor. Noi, ca si toata lumea, producem deseuri si la moment putin ne gandim pentru a diminua aceasta producere. Mai mult ca atat – cred ca odata cu dezvoltarea economica si cu ridicarea nivelului de viata, imi pare ca si nivelul de producere a deseurilor se va mari. Alta ca, producand aceste deseuri, nu prea ne-am preocupat ce sa facem cu ele.”

Europa Libera: Toate problemele de mediu au o origine locala, dar pot afecta o zona mult mai mare, ce e de facut?

Gheorghe Salaru: „In primul rand trebuie sa ne ocupam de selectare, pentru a recicla o parte din aceste deseuri. Adica, tot ce poate sa fie utilizat din nou, trebuie sa fie sortat, selectat si depozitat pentru a fi prelucrat si repus in circuit.”

Europa Libera: Cu atat mai mult ca exista si o practica occidentala…

Gheorghe Salaru: „O practica occidentala si aici am putea sa vorbim despre mii de tone de hartie, mii de tone de plastic, mii de tone de metale, mii de tone de sticla. Apropo, mi se pare ca chiar Republica Moldova importa sticla stricata, batuta, pentru ca un anumit procent la producerea sticlei noi se foloseste sticla veche. Cred ca este mai rational ca sa acumulam rational din punct de vedere a mediului, dar poate ca pentru firme nu intotdeauna rationalizarea este convenabila cu profitul si atunci este mai profitabil ca sa importam de la altii, decat sa acumulam noi.”

Europa Libera: Dar aceasta problema a deseurilor poate fi solutionata? In cat timp, cum si cu ajutorul cui?

Gheorghe Salaru
: „Cu parere de rau, la moment nu avem o strategie si nu avem un plan de actiune, privitor la solutionarea acestei probleme. Pot numai sa va zic ca, cu practic mai putin de o luna in urma a fost lansat un proiect de 6,5 milioane de euro pentru sapte tari, inclusiv Republica Moldova, proiect care catre 2013 se va incununa ca rezultat, cu elaborarea unei strategii privitor la prelucrarea deseurilor. Desigur ca avem nevoie si de un plan concret pentru a actiona in vederea solutionarii acestei probleme.

Nu am avut pana acum acest plan si mai degraba ca a fost o activitate haotica, anarhica, as putea sa zic, atunci cand avem pe langa miile de gunoisti neautorizate, cu banii publici, de circa 50 de miloane de lei, din Fondul ecologic s-au construit asa-numitele depozite, sau rampe, sau gunoisti autorizate si solutia era ca fiecare sat, chiar daca acest sat este mic, sa aiba cel putin o gunoiste autorizata. Avem gunoiste autorizate, avem gunoiste neautorizate, dar nu avem un management in cadrul acestor comunitati de colectare, selectare si depozitare a gunoiului. De aceea, neavand in majoritatea acestor comunitati un management bine pus la punct, chiar daca si exista acele depozite autorizate, oamenii duc gunoiul acolo unde l-au mai dus.”

Europa Libera: Cat ar costa acest proiect?

Gheorghe Salaru: „Nu putem sa spunem ca nu avem acuma niste calcule, care s-ar fi facut in baza unor studii si cercetari. Desigur ca este vorba de sute de milioane de dolari, sute milioane de dolari, dar noi avem inca foarte multe intrebari, la care trebuie sa raspundem. Trebuie sa raspundem in cadrul dezvoltarii regionale, de exemplu, de cate gunoisti avem nevoie.”

Europa Libera: Da de cati bani ati avea nevoie?

Gheorghe Salaru: „Cred ca in Europa acuma o gunoiste mare este deservita economic, financiar rentabil, daca in jurul acestei gunoisti activeaza si sunt deserviti in jur de 200 – 250 de mii de oameni. Deoarece trebuie sa privim din punct de vedere economic. Adica nu putem sa facem selectarea in orisice colt, nu putem sa transportam la sute de kilometri 50 kilograme de maculatura sau de plastic. Toate acestea inca trebuie sa le calculam, trebuie sa le analizam si sa venim cu o suma concreta. La moment nu avem inca aceste calcule facute.”

Europa Libera: Nu stiu daca gresesc, dar pare-se ca Ministerul Mediului este ministerul care beneficiaza de cele mai multe proiecte si cu o mare asistenta din exterior…

Gheorghe Salaru: „Intr-adevar Ministerul Mediului poate este; am putea sa vorbim in cadrul acestui Parteneriat strategic cu donatorii, poate ca este cel mai indicat minister, strategic minister. Pot sa va comunic ca avem 18 conventii internationale, la care suntem semnatari, de care suntem responsabili noi, ca autoritate publica centrala in acest domeniu. Desigur, in cadrul lor, parctic, a tuturor acestor conventii avem cel putin un proiect sau chiar mai multe proiecte. Si aici sunt implicati atat colaboratorii Ministerului, cat si diferite organizatii neguvernamentale, cat si administratia locala. Avem foarte multe proiecte.

As putea sa dau numai cateva exemple. Sa zicem proiectul Apa-san. Apa-san este un proiect, sustinut de catre Biroul elvetian de dezvoltare in Republica Moldova si Agentia de dezvoltare si cooperare austriaca. Presupune patru milioane de franci elvetieni din parte Elvetiei si un milion 800 de mii franci elvetieni din partea Austriei. Cred ca ati auzit de asa-numitele WC-uri, ecosan, acolo unde are loc selectarea urinei, de fecalii, de aceste statii de epurare, zone umede construite. Avem asa statii la Rusca, si avem asa statie la Nigrea, la Sarata Galbena avem. La Sarata Galbena avem WC-ul, dar la Sarata Noua avem zona umeda construita, imi pare ca, a azilului din aceasta localitate.

Avem un alt proiect mare cu Banca Mondiala. Mai multe proiecte, dintre care doua mari proiecte, care acuma sunt in derulare. Sunt proiectele ce tin de constructia statiei de epurare in Soroca, de circa 4,6 milioane dolari, de asemenea zone umede construite.

La moment Dumneavoastra stiti ca astazi orasul Soroca nu are o statie de epurare? e o problema cu barba. Statia de epurare era pe malul drept, pe teritoriul Ucrainei. Acuma nu mai functioneaza si desigur, cu parere de rau, trebuie sa mentionam ca toate devarsarile, care au loc din statia de epurare care nu functioneaza in Soroca, merg in raul Nistru.

Statia de epurare in orasul Orhei, care, de asemenea, este prevazuta cu sustinerea financiara a Bancii Mondiale – este un proiect de circa 3,5 milioane dolari, de asemenea zone umede construite. Tot Banca Mondiala: avem o lista de 51 de sate; acum aceste 51 de sate, care au fost afectate de seceta. Desigur ca nu numai 51 de sate au fost afectate de seceta in Republica Moldova, toata Moldova a fost afectata de seceta. Suntem in reevaluarea acestei liste, dar sper, ca in anul acesta vom purcede cu cel putin 20 de sate pentru a solutiona problema cu aprovizionarea cu apa.”

Europa Libera: Calitatea scazuta a apei potabile din Republica Moldova a adus la un grad inalt de imbolnavire si morbiditate a populatiei, iar sistemele de purificare sunt uzate si nu corespund cerintelor actuale, spun expertii. Foarte multe localitati deja au beneficiat de proiecte si au construit in mediul rural apeducte, dar mai sunt sate unde asigurarea cu apa buna mai ramine a fi o problema.

Gheorghe Salaru: „Apropo, Dumneavoastra m-ati intrebat care sunt cele mai stringente probleme si eu m-am oprit numai la managementul deseurilor, pe urma am trecut la alta tema. Problemele ce ne preocupa sunt atat de multiple si de profunde ca vedeti ca pe fiecare problema putem sa ne adancim si sa vorbim foarte mult.

O alta problema stringenta cu care noi ne confruntam si Ministerul Mediului este responsabil de solutionarea acestei probleme – este aprovizionarea cu apa potabila si canalizare. Foarte mult s-a facut, foarte mult este inca de facut la capitolul aprovizionare cu apa potabila, dar si mai mult avem de facut la capitolul canalizare. Si trebuie sa mentionez ca, cu cat noi vom solutiona mai rapid problema aprovizionarii cu apa potabila si cu atat mai mult se va intensifica presiunea ecologica, protectia mediului, deoarece tot mai multa apa extragem, utilizam, o poluam, daca zicem asa, dar trebuie s-o intoarcem inapoi, trebuie s-o intoarcem inapoi purificata. Cu parere de rau, nu putem sa ne laudam la acest capitol.

Au existat inca pe timpul Uniunii Sovietice practic la vreo 900 de statii de epurare, astazi din ele mai functioneaza in jur de vreo 300, dintre care functionarea lor tine poate de vreo 25-30 la suta din capacitatea lor de functionare. Aceste statii au fost construite pentru orasele unde era anumita industrie, unde apa era folosita foarte mult. Acuma industria practic este la pamant. Desigur structura apelor reziduale si componenta si volumul acestor ape reziduale sunt cu totul altele si de aceea si procentul sau rentabilitatea, daca putem sa spunem asa, coeficientul de rentabilitate a a acestor statii este cu mult mai jos.”

Europa Libera: La cat s-ar ridica cifra investitiilor, domnule ministru?

Gheorghe Salaru: „Iarasi este o suma extraordinara. As putea sa va zic; practic strategia veche, care trebuie s-o reevaluam ar fi presupus cifra de cel putin miliardul de dolari. O statie de epurare e la milioane – 6-8-10 milioane lei. Desigur ca sunt bani foarte grei, dar, pe de alta parte, trebuie sa fim constienti, ca responsabilitatea noastra pentru generatiile care vin trebuie sa fie pe masura, pentru un mediu curat. Deoarece cred ca nu este nimic mai important decat sa fim responsabili pentru copiii si pentru nepotii nostri.”

Europa Libera: Domnul Salaru, ati putea spune care rau e mai poluat, Nistru sau Prut?

Gheorghe Salaru: „Nu am aceste date, ca sa zicem ca este poluat mai mult Nistrul sau Prutul. Cred ca avem destui poluanti si in unul si in altul. Daca vorbim despre toate acele raulete, la care noi de multe ori nici denumirile nu le cunoastem, le zicem pur si simplu rapa, da? Daca ne gandim ce se intampla pe malurile acestor raulete, care sunt afluienti ai raului Prut si Nistru, va inchipuiti ce se intampla in raurile noastre...”

Europa Libera: O alta problema despre care am vorbit la Europa Libera erau aceste depozite, in care se mai pastreaza cantitati semnificative de pesticide. Desi s-a mai diminuat din acest pericol, gratie suportului oferit de NATO.

Gheorghe Salaru: „Da, s-a diminuat, cel putin 1 500 de tone de aceste pesticide au fost evacuate din tara, au fost lichidate in Franta. Acum avem circa doua mii de tone care sunt depozitate in 22 de raioane, foste depozite pentru asemenea pesticide din gospodariile agricole. Acuma suntem in pregatirea unui proiect sustinut de NATO. Am avut chiar nu demult discutii, inainte ca domnul ministru Marinuta, ministrul Apararii, sa plece la Bruxelles; asa.

Si avem practic intelegerea ca daca gasim, partea moldoveneasca gaseste circa 500 mii de euro, putem sa accesam un proiect de circa patru milioane euro, care vor fi indreptati in continuare pentru lichidarea acestor depozite si evacuarea chimicalelor, care trebuie sa fie lichidate. Dar pentru aceasta noi nici nu avem tehnologia respectiva, deacea noi trebuie sa le evacuam spre Franta, sau spre o alta tara, care va fi de acord sa faca acest lucru. Pe langa acele doua mii de tone, mai avem si alte depozite mari, cum e depozitul de la Cismichioi, care iarasi avem cateva mii de tone de chimicale, care, de asemenea trebuie sa fie lichidate.

Dar vedeti ca usor noi intr-un interviu utilizam cifre de 500 de mii de euro, patru milioane de euro.Viata reala este cu mult mai complicata, decat un interviu si mai dura, si este de durata ca sa pregatim acest proiect, ca sa implicam oamenii, sa gasim resursele necesare, capacitatile necesare pentru ca sa solutionam toate aceste probleme, care vin inca din trecutul nostru, unul poate indepartat, altul poate mai putin indepartat.

Europa Libera: Efectele incalzirii globale pot avea repercusiuni catastrofale pentru Republica Moldova, iar schimbarile climatice, defrisarile abuzive si metodele ineficiente de exploatare a culturilor agricole pot accelera fenomenul desertificarii, mai ales in sudul Moldovei?

Gheorghe Salaru: „Este poate si cunoscuta, dar nimic nu este mai necunoscut, decat lucrurile care par a fi cunoscute. Este o problema. si in urma unor discutii cu reprezentantii Bancii Mondiale am ajuns la concluzia ca avem nevoie de o finantare pentru elaborarea unui plan de actiuni pentru adaptarea Republicii Moldova la schimbarile climaterice. Este un imperativ al timpului, deoarece noi demult nu am avut o astfel de iarna si parca aceasta iarna a subminat constientizarea acestei probleme. Dar daca ne uitam inapoi, am avut pe parcursul a cel putin cinci-sapte ani ierni care nici pe de parte nu se asemanau cu iernile. Rezervele de ape erau mult prea mici, diminuate la maximum, de aceea eu cred ca aceasta problema este o problema stringenta pentru Republica Moldova. Pot sa va aduc o singura cifra – daca in plan global, cu temperatura asta ridicata, cu 0,8 procente, in Republica Moldova temperatura medie s-a ridicat cu un procent. Aceasta este foarte mult si pot sa va...

Europa Libera: Dar de ce?

Gheorghe Salaru
: „Emisiile. Emisiile de gaze, care se transforma intr-o plapuma in jurul Pamantului si aceste emisii devin tot mai multe si mai multe. Putem sa zicem ca cu 10 ani in urma puteai sa mergi liber pe trotuarele Chisinaului, acuma nu mai poti, ca poti sa dai peste un automobil. Automobile pe partea carosabila, automobile pe trotuar, automobile pe drumuri, care toate produc emisii. Nu mai vorbim despre celelalte fabrici, uzine, industrii si toti care producem CO 2, producem carbon, producem...

Padurile in Republica Moldova sunt foarte putine, cu mult mai putine decat media in Europa, decat media in lume, daca vorbim despre Sud, atunci este si mai prost la acest capitol in acest teritoriu. Deaceea eu cred ca este iarasi un imperativ pentru Ministerul Mediului si suntem obligati sa elaboram acel plan de adaptare, de ajustare, la schimbarile climatice.”
XS
SM
MD
LG