Linkuri accesibilitate

și așteaptă de la Moscova un ajutor financiar nerambursabil de 100 de milioane de dolari

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem cu un buletin de ştiri cu principalele evenimente ale săptămânii trecute, prezentate de colega mea, Valentina Ursu.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Liderul transnistrean Igor Smirnov a salutat victoria lui Viktor Yanukovich în alegerile din Ucraina şi a spus că speră ca noua conducere de la Kiev să aibă relaţii cât mai bune cu Federaţia Rusă. Smirnov a făcut aceste remarci la o conferinţă de presă ţinută pe 15 februarie, la Tiraspol, la care a vorbit mai ales despre vizita sa la Moscova în săptămâna precedentă. El a spus că s-a convins din nou că Rusia nu are de gând să lase Transnistria „în voia sorţii” şi că Moscova va trimite curând asistenţă umanitară în valoare de o sută de milioane de dolari. Smirnov a repetat că transnistrenii „n-ar fi împotrivă” să găzduiască un sistem rusesc antirachetă, dacă va fi cazul, ca răspuns la intenţia României de a găzdui elemente ale noului scut american de apărare anti-rachetă.

Agentia Internationala pentru Energie Atomica a declarat ca informatiile referitoare la activitatile Iranului intaresc ingrijorarea ca regimul de la Teheran lucreaza in prezent la constructia unor focoase nucleare. Este pentru prima data ca agentia foloseste astfel de formulari in rapoartele sale. Raportul vorbeste despre „probe cuprinzătoare si credibile”. Noi apeluri la Washington şi la Moscova au fost lansate, săptămâna trecută, în sprijinul unor sancţiuni împotriva Iranului din cauza programului nuclear iranian.

Intr-un interviu acordat in exclusivitate serviciului rusesc al Europei Libere, liderul regiunii separatiste abhaze Serghei Bagapsh a declarat ca nu exista nici o sansa ca cei aproximativ 200 de mii de refugiati georgieni din regiune sa revina la casele lor si ca un eventual exod al acestora catre Abhazia ar putea duce la un nou razboi. Bagapsh a semnat miercuri la Moscova un acord prin care permite Rusiei construirea unei baze militare in regiunea pe care o controleaza de facto. Baza ar putea adaposti 3000 de militari rusi si acordul este semnat pentru o durata de 49 de ani. Tbilisi a criticat aspru acordul militar semnat de Rusia şi regiunea separatistă georgiana.

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a negat că Moldova ar avea de gând să se unească cu România. Într-un dialog online cu cititorii ziarului „Komsomolskaya Pravda”, Ghimpu a spus că „unire cu România nu va fi niciodată”, adăugînd că recenta vizită a preşedintelui român Băsescu la Chişinău ar fi demonstrat acest lucru. În lunile de când se află la putere, Ghimpu a spus de câteva ori că în sinea lui este unionist, dar şi că nu va promova o politică unionistă.

Victor Ianucovici, preşedintele ales al Ucrainei, va vizita Rusia la începutul lunii martie. La o înţelegere în acest sens s-a ajuns, sâmbătă, într-o discuţie telefonică dintre Ianucovici şi preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, care l-a felicitat repetat pe şeful Partidului regiunilor din Ucraina pentru victoria în alegeri. În aceeaşi zi, premierul Iulia Timoşenco, învinsă în turul doi al alegerilor din 7 februarie, şi-a retras cererea prin care a contestat în justiţie rezultatele scrutinului.

Presedintele Statelor Unite Barack Obama s-a intilnit la Casa Alba cu Dalai Lama, în ciuda protestelor exprimate de conducerea comunista de la Beijing. China il acuza pe liderul spiritual tibetan ca militeaza pentru independenta Tibetului fata de China. Relatiile dintre Washinghton si Beijing s-au deteriorat în ultimul timp si dupa ce Statele Unite au vindut arme sofisticate Taiwanului. China nu recunoaste independenta Taiwanului.

Autorităţile din Belarus au continuat să aresteze activişti ai comunităţii etnice poloneze, în ciuda protestelor Varşoviei şi a criticilor Uniunii Europene. Parlamentul Poloniei a adoptat o rezoluţie în care se cere impunerea de sancţiuni împotriva regimului de la Minsk. Cei arestaţi fac parte dintr-o asociaţie care l-a criticat pe preşedintele Aliaxandr Lukashenka. În Belarus există şi altă organizaţie a etnicilor polonezi, creată din iniţiativa guvernării şi fidelă lui Lukashenka.

Kosovo a marcat pe 17 februarie doi ani de la proclamarea independenţei faţă de Serbia. Kosovo a fost recunoscută ca ţară independentă de 65 de state, inclusiv de Statele Unite şi multe ţări ale Uniunii Europene. Printre cei care nu au recunoscut independenţa republicii se numără Rusia şi China, precum şi vecina Serbiei, România, dar şi Republica Moldova. Cu o populaţie de 2 milioane de oameni, majoritatea etnici albanezi, Kosovo este printre cele mai sărace din Europa, ajutoarele străine formează 15 la sută din Produsul Intern Brut, iar rata şomajului este de 40 la sută.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Dragi prieteni, despre evenimentele săptămânii trecute discutăm astăzi cu invitatul nostru, politologul de la Bender Grigori Volovoi şi pe care l-am întrebat mai întâi care din acestea i s-au părut mai importante.

Grigorii Volovoi
Grigori Volovoi: „Din toate evenimentele săptămânii trecute, eu aş menţiona numai două ca fiind mai importante pentru relaţiile moldo-transnistrene. Întâi de toate, declaraţiile lui Igor Smirnov privind posibila amplasare a rachetelor ruseşti Iskander în Transnistria, adică a elementelor sistemului rusesc de apărare anti-rachetă, dacă Federaţia Rusă va veni cu o asemenea propunere. Anunţul a fost prezentat ca un răspuns la intenţia României de a găzdui pe teritoriul său rachete americane – elemente ale sistemului de apărare anti-rachetă al Statelor Unite. Oricum, asta amplifică tensiunea în regiune şi prelungeşte războiul diplomatic dintre Rusia, România şi Moldova, în care Transnistria participă în calitate de catalizator. Şi asta ar putea determina în mare parte viitorul regiunii noastre, a Moldovei şi a Transnistriei”.

Radu Benea: În legătură cu declaraţiile lui Igor Smirnov, oficialităţi de la Chişinău au spus că acestea nu pot fi luate în serios, pentru că guvernul Republicii Moldova nu l-a mandatat să poarte negocieri cu caracter militar. Oficialităţi ruse au spus apoi că ideea lui Smirnov este un „non-sens”. Iar unii analişti politici zic că aceste declaraţii ar fi un fel de bravadă şi o încercare de a cuceri simpatiile Moscovei. Dumneavoastră ce credeţi?

Grigori Volovoi: „Haideţi să examinăm această bravadă în contextul evenimentelor recente din Moldova şi România. În primul rând, Moldova tinde tot mai mult spre România; a renunţat la înţelegerile anterioare cu Transnistria – aşa spun, cel puţin, unele oficialităţi; iar preşedintele de la Bucureşti refuză să recunoască oficial hotarul dintre Moldova şi România. Toate acestea pot fi privite şi în următorul context: Moldova se mişcă viguros în direcţia Europei occidentale, iar Transnistria va deveni ca o ancoră, de care trebuie fie să te debarasezi, pentru că te împiedică, fie va rămâne şi va influenţa puternic politica Moldovei. De aceea, eu nu privesc la cele spue de Smirnov ca la simple declaraţii. Ele ar putea să fie, totuşi, destul de întemeiate. Chiar dacă problema amplasării armamentelor este decisă între Washington şi Moscova, şi nu între Chişinău, Bucureşti şi Tiraspol”.

Radu Benea: Aţi spus că sunt două evenimente ale săptămânii trecute pe care le-aţi remarcat. Care este al doilea?

Grigori Volovoi: „Este decizia structurilor oficiale ale Federaţiei Ruse de a continua să acorde sprijin umanitar Transnistriei. Anul trecut, amintesc, din aceşti bani au fost suplimentate pensiile - 15 dolari fiecărui pensionar din partea Federaţiei Ruse, plus bani pentru sprijinirea instituţiilor speciale şi de învăţământ pentru copii. Şi, din câte eu cunosc, acest sprijin va creşte de la 25 de milioane, la 100 de milioane dolari. Este un sprijin substanţial în condiţiile crizei economice. Vestea îi va bucura îndeosebi pe pensionari. Şi este firesc. În timp ce pensia minimă este de 350-400 ruble transnistrene, suplimentul rusesc este de aproape 150 de ruble. Deci, e un adaos considerabil de aproape 50 la sută din pensia minimă.

Radu Benea: Dle Volovoi, după vizita lui Smirnov, săptămâna trecută la Moscova s-a aflat în vizită şi liderul regiunii abhaze Serghei Bagapş. El a revenit din capitala rusă nu cu promisiuni, ci cu un acord semnat, care îi permite Moscovei să aibă o bază militară în Abhazia. Ce-i drept, acest acord a fost calificat imediat drept nelegitim de mai multe ţări şi organizaţii internaţionale, inclusiv de Alianţa Nord-Atlantică. În finalul vizitei, Serghei Bagapş a acordat un interviu în exclusivitate serviciului rusesc al postului nostru de radio. Vă propun să-l audiem în continuare. Interviul a fost realizat de Danila Galperovici, care l-a întrebat Serghei Bagapş de ce are nevoie Abhazia de o bază militară rusească?

Serghei Bagapsh
Serghei Bagapş: „Avem nevoie de o bază militară în Abhazia din aceleaşi raţiuni pentru care este nevoie de o bază militară a NATO în Kosovo. Nu vrem să se repete situaţia din 1992-1993. În Abhazia se află 1800 de militari ruşi, în Kosovo – 7 mii de militari ai NATO. Cu ce scop? De ce ţările Europei intră în NATO? Ca să trăiască liniştit, ca să fie în siguranţă. La fel şi noi. Abhazia a luptat prea mult în ultimii ani şi noi vrem o viaţă liniştită şi stabilă cu prietenii noştri”.

În ce măsură Abhazia depinde economic de Rusia? Există subvenţii sau poate alte scheme? l-a întrebat Europa Liberă pe Serghei Bagapş.

Serghei Bagapş: „Există un anumit sprijin. Nu există subvenţii, pentru că şi eu şi conducerea Rusiei credem că investiţiile directe te corup, te pervertesc întotdeauna. Banii trebuie alocaţi pe proiecte concrete. După război, toate s-au dezvoltat în condiţii foarte grele. Cineva era ajutat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, cineva de altcineva. Acum, structurile europene nu ne acordă nici un ajutor. Numai Rusia. Şi este un ajutor nominal, foarte concret. Nu există aşa ceva: că am luat banii şi i-am înghiţit. Există investiţii concrete în dezvoltarea producţiei, a infrastructurii. Investiţii ruseşti constituie aproape 30 la sută din bugetul nostru”.

Întrebat dacă Abhazia se vede, în perspectivă, în componenţa Georgiei şi rugat să dea o apreciere negocierilor de reglementare de la Geneva, liderul abhaz Serghei Bagapş a răspuns:

Serghei Bagapş: „Sunt liniştit în privinţa la ceea ce se întâmplă la Geneva, înţelegând foarte bine că din cauza poziţiei Georgiei acolo nu vor fi adoptate nici un fel de decizii concrete. În privinţa primei întrebări, a perspectivelor apropiate sau îndepărtate… Este o chestiune decisă deja, odată şi pentru totdeauna. Nu vom reveni la ea niciodată”.

Radu Benea: printre numeroasele întebări pe care organizaţiile europene le adresează autorităţilor abhaze, cea mai acută este cea referitoare la refugiaţi, o întrebare mai mult umanitară, decât politică. Ce intenţionaţi să faceţi cu această problemă? L-a întrebat Europa Liberă pe Serghei Bagapş:

Serghei Bahapş: „Abhazia, probabil ca nici o altă ţară unde au existat asemenea conflicte, lucrează asupra acestei probleme. Am readus pe teritoriul nostru circa 55-60 de mii de refugiaţi. În Kosovo, pentru comparaţie, s-au întors numai 5 mii de sârbi. De aceea, consider că am reuşit să facem foarte multe. Cât priveşte revenirea celorlalţi – este imposibil. Astăzi, întoarcerea refugiaţilor în Abhazia, unde sunt mulţi oameni care au luptat, unde copiii, părinţii lor au luptat – va însemna reizbucnirea unui nou război. Eu cred că singurul lucru pe care trebuie să-l facă europenii şi ne-europenii este să nu cheltuie bani pentru ajutoare lui Saakashvili, care cumpără apoi arme pe aceşti bani. Mai bine i-ar vărsa într-un fond de ajutorare a refugiaţilor, pentru că sunt nişte oameni sărmani şi ar fi corect să fie ajutaţi să se adapteze în mediul economic şi social al Georgiei”.

-----------------------------------------------------------------

Să revenim la discuţia cu invitatul nostru, politologul de la Bender Grigori Volovoi. Pe 16 februarie a expirat termenul de depunere a cererilor pentru participarea la alegerile locale din 28 martie în regiunea transnistreană. Cum a decurs acest proces şi cum aţi aprecia, dle Volovoi, activismul concurenţilor?

Grigori Volovoi: „Într-adevăr, s-a încheiat perioada înaintării, urmează acum înregistrarea cadidaţilor la funcţiile de membri în consiliile raionale şi orăşeneşti şi la cele de şefi ai administraţiilor săteşti. Amintim că la noi, numai conducătorii administraţiilor săteşti sunt aleşi, restul şefilor de administraţii sunt numiţi prin decretul preşedintelui Smirnov. Interesul faţă de aceste alegeri este mai slab, dacă am face o comparaţie cu scrutinul precedent, de acum 5 ani. Sunt mai puţini doritori să devină aleşi ai poporului. Există probabil şi o neîncredere mai mare a populaţiei că aleşii lor ar putea să schimbe ceva. Cine sunt de regulă aceşti candidaţi? În principal, sunt oameni de afaceri. Probabil că ei doresc să se afirme, să obţină nişte privilegii şi garanţii ca să-şi promoveze afacerile”.

Radu Benea: opinia invitatului emisiunii noastre de astăzi, politologul de la Bender Grigori Volovoi, redactor-şef al ziarului Novaya Gazeta şi preşedinte al Fundaţiei pentru apărarea Drepturilor Omului în Transnitrsia.

Europa Liberă a încercat să afle ce aşteptări au locuitori ai Tiraspolului de la viitorii aleşi locali?

„Nu ştiu ce să aşteptăm de la aleşii locali, pentru că nici nu-i vedem. Uitaţi-vă ce drumuri avem, nimănui nu-i pasă. Scările la blocuri sunt îngrozitoare. Geamuri sparte prin care iese căldura. Plătim la Fondul de locuinţe, dar nimeni nu face nimic. Toţi vor să ajungă la putere, însă la popor nu se gîndesc”.

„Parcă ne-au reparat acoperişul. Ce să mai dorim. Să întreţină în stare bună blocurile de locuit, să fie căldură, să repare drumurile”.

„Eu aş repara întâi de toate drumurile. Aici mai sunt cum sunt, dar la periferie e dezastru. Să-i ajute pe oamenii în vârstă - sunt foarte mulţi. Să se gândească şi la cei fără adăpost, pentru că uitaţi-vă ce iarnă grea a fost. Apoi, problema tinerilor… Şi asemenea probleme sunt o puzderie. Nimănui nu-i trebuim, nimănui nu-i pasă de noi. Umblăm, batem la uşi, fără nici un rezultat”.

„Foarte prost lucrează aleşii locali. Degeaba îi rugăm în fiecare an să ne repare drumul. În vecini, sunt toţi pensionari sau invalizi. Vecina mea nu poate umbla, dar nimeni nu trece s-o vadă. Pensia ne-o dau tot timpul cu întârziere de o jumătate de lună. Acum au întârziat numai cu cinci zile. Probabil că şi-au dat seama că vin alegerile…”

„Singura realizare a deputatului nostru e că a pus uşi de metal la intrarea în bloc. Dar pe scări nici nu mai ţin minte de când s-a făcut reparaţie, cred că de cel puţin 20 de ani. Şi, în genere, nu prea avem nici o susţinere”.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG