Linkuri accesibilitate

Restabilirea relaţiilor cu Rusia congruentă cu aspiraţiile Ucrainei de integrare europeană?

Alianţa Nord-Atlantică, ca partener sau ca ameninţare militară, este problema despre care scrie astăzi Moscow Times. Noua doctrină militară de la Kremlin semnalează că NATO reprezintă un pericol, care, în anumite circumstanţe, poate deveni o ameninţare militară. Publicaţia scrie că opiniile se împart între optimişti şi sceptici. Primii prevăd că alianţa îşi va asuma poziţia de think-tank al securităţii mondiale, coordonând activităţile altor organizaţii internaţionale şi alianţe regionale, în timp ce scepticii consideră că NATO se va întoarce la principiile sale de bază, ca organizaţie regională de securitate a statelor membre din zona europeană şi atlantică, fapt care, notează Moscow Times, ar însemna întoarcerea la principiul că Rusia reprezintă un pericol împotriva căruia NATO trebuie să se apere. Publicaţia recomandă să i se ofere Rusiei un spaţiu de discuţie şi colaborare, lucru care dacă s-ar fi făcut în trecut ar fi dat naştere unui dialog interesant cu Kremlinul. Astăzi însă, notează cotidianul, cadrul internaţional s-a schimbat, iar SUA nu mai pot demonstra aşa de uşor că sunt un lider global, deoarece China şi alte state din Asia şi-au dovedit şi ele capacităţile competitive. „Invitaţia de a coopera pare mai mult o dorinţă de a azvârli către Rusia câteva din poverile pe care SUA şi NATO nu pot să le ducă singure”, scrie Moscow Times. Deşi Rusia este la fel de interesată de problema stabilităţii din Afghanistan sau de creşterea influenţei Chinei, „la momentul actual nu este clar că SUA şi NATO ar fi partenerii săi ideali”, mai scrie publicaţia, amintind că Alianţa Nord-Atlantică îşi va prezenta în noiembrie noul concept ce probabil va fi un compromis între optimiştii ce vor pentru NATO o misiune globală, şi regionaliştii cu scepticismul lor.

Cooperarea cu Rusia este la fel de necesară şi din punctul de vedere al Ucrainei, notează Viktor Ianucovici, preşedintele ales, dar contestat de la Kiev, în comentariul său din ediţia europeană a Wall Street Journal. Amintind de problemele politice şi economice ale ţării sale, Ianucovici subliniază că Ucraina va fi o punte de legătură între Rusia şi vest, creând o cale comună în ambele sensuri, pentru că „suntem o naţiune cu o identitate europeană, dar cu legături istoric culturale şi economice cu Rusia. Restabilirea relaţiilor cu Federaţia Rusă”, scrie acesta, „este congruentă cu ambiţiile noastre europene”. Noul preşedinte spune că se angajează să intensifice relaţiile Ucrainei cu instituţiile financiare internaţionale, şi admite că economia ţării trebuie reformată din interior, alături de problemele politice. În final, Ianucovici menţionează că ţara sa trebuie să profite de poziţionarea sa strategică „ca un pod de legătură între Rusia şi vest (...), pregătind Ucraina de a fi liberă şi deschisă, economic şi politic, pentru a se alătura Uniunii Europene atunci când va veni momentul”.

Comentariul din Guardian se centrează asupra independenţei Kosovo, recunoscută de cîteva zeci de state. Din această tabără fac parte Marea Britanie, Germania, Franţa, Italia şi SUA care exercită presiuni diplomatice asupra Serbiei să nu se mai opună independenţei Kosovo. Într-un comunicat recent, ţările mai sus amintite avertizează Serbia să se abţină de la „acţiuni aventuroase” după ce Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga îşi va da verdictul cu privire la suveranitatea Kosovo. A doua tabără în frunte cu Spania, ce din ianuarie a preluat conducerea UE, este mai degrabă în favoarea Serbiei, şi a redeschiderii dialogului, considerând că verdictul de Curţii va fi o oportunitate de a găsi o înţelegere funcţională şi de durată pentru toate părţile implicate în problematica Kosovo. Reprezentatul spaniol in Kosovo , Concepción Escobar Hernández, este citat de Guardian, afirmînd că „declaraţia unilaterală de independenţă (...) a violat principiul integrităţii teritoriale şi suveranitatea Serbiei, stabilită de Consiliul de Securitate ONU cu rezoluţia 1224”. Publicaţia britanică notează că relaţiile Serbiei cu vecinii săi şi conflictul îngheţat din Balcani vor juca un rol negativ în dorinţa de integrare în UE. Astfel, Guardian aminteşte de vizita înaltului reprezentant UE pe politică externă, Catherine Ashton, care în funcţie de poziţia pe care o va lua, ar putea eroda stabilitatea UE pe scena internaţională, ori ar putea demonstra abilităţile UE de abordare multilaterală a conflictului.
XS
SM
MD
LG