Cum anume poate contribui Chişinăul la întărirea încrederii şi la ce se aşteaptă Tiraspolul în domeniul politicilor sociale? Potrivit Viceministrului Muncii Sergiu Sainciuc, coordonatorul din partea Chişinăului, prima şedinţă în componenţă nouă a grupului de experţi în domeniul protecţiei sociale şi al ajutoarelor umanitare, cum era şi de aşteptat, a fost mai mult un schimb de informaţii despre sistemele de protecţie socială, organele competente din această sferă, sistemele de asigurări sociale de stat şi pensii şi legislaţia în domeniul muncii. Viceministrul Muncii a specificat că acest grup de lucru are ca scop să asigure o protecţie mai bună tuturor cetăţenilor RM. Potrivit lui, nu sînt rare situaţiile cînd o persoană are domiciliul pe un mal al Nistrului, dar lucrează pe celălat mal. În aceste cazuri, se impune o reglementare mai clară cine urmează să achite plăţile în bugetul de asigurări sociale şi pe de altă parte cine plăteşte pensiile şi ajutoarele sociale.
Sergiu Sainciuc: “Noi mergem deja pe formula ca să apropiem două maluri ale Nistrului, ca să avem o cooperare mai strînsă, ca ulterior, cînd va fi soluţionată problema politică, să ne fie mai uşor să racordăm şi să rezolvăm şi problemele sociale. Este vorba de a implica raioanele din stînga Nistrului în realizarea diverselor proiecte în domeniul social, care vor fi realizate în Republica Moldova cu suportul donatorilor sau al organizaţiilor internaţionale. Lucrul acesta deja l-am început cu proiectul ce ţine de cooperarea în cadrul programului Fondului Global de luptă împotriva HIV SIDA, tuberculozei şi malariei”.
Partea transnistreană s-a arătat deschisă pentru participarea în proiecte comune în domeniul protecţiei sociale, a mai spus Sergiu Sainciuc. Tiraspolul şi-ar dori ca toate proiectele sociale finanţate din exterior care se derulează în Moldova să cuprindă întreg teritoriul transnistrean, nu doar satele de sub jurisdicţia RM din stînga Nistrului, inclusiv ajutoarele umanitare.
Galina Şelari, director executiv al Centrului pentru Investigaţii Strategice şi Reforme, crede că într-adevăr ajutoarele umanitare ar trebui să ajungă la toţi oamenii de pe malul stîng, odată ce RM, juridic vorbind, se extinde şi pe celălalt mal, dincolo de enclava moldovenească, cum o numesc transnistrenii cînd vorbesc despre cele cîteva localităţi cu jurisdicţie moldovenească din stînga Nistrului. Aici, spune experta, trebuie să intervină experţii, să propună mecanisme transparente pentru ca aceste ajutoare să ajungă anume la categoriile vulnerabile de populaţie. Am întrebat-o pe Galina Şelari dacă măsurile de întărire a încrederii despre care vorbeşte Guvernul de la Chişinău au şanse să se realizeze.
Galina Şelari:“Este posibil ca aceste măsuri într-adevăr să sporească încrederea, mai ales în cadrul acestui grup de lucru concret care vizează problemele sociale. Vorba e că un om cu venituri medii nu are un trai dulce nici pe malul stîng, nici pe cel drept. Şi de fapt el niciodată nu a avut un trai dulce aici, dacă ne referim la ultimii 20 de ani. Iar acum e şi mai dificil, dată fiind situaţia economică de pe ambele maluri care e mai rea, eufemistic vorbind”.
Raţiunea existenţei unui asemenea grup de lucru ar sta, potrivit Galinei Şelari, în extinderea, pe măsura posibilităţilor, a schimbărilor ce se produc în RM în domeniul protecţiei sociale şi pe celălalt mal al Nistrului.
Grupurile de lucru pe domenii ale experţilor din Chişinău şi Tiraspol, 8 la număr, au fost înfiinţate încă în octombrie 2007. De la învestirea actualului Guvern abia la 8 februarie a avut loc prima şedinţă comună a acestor grupuri. Fiecare dintre ele a avut sau urmează să aibă şi alte întîlniri conform unui calendar stabilit de ambele părţi.
Sergiu Sainciuc: “Noi mergem deja pe formula ca să apropiem două maluri ale Nistrului, ca să avem o cooperare mai strînsă, ca ulterior, cînd va fi soluţionată problema politică, să ne fie mai uşor să racordăm şi să rezolvăm şi problemele sociale. Este vorba de a implica raioanele din stînga Nistrului în realizarea diverselor proiecte în domeniul social, care vor fi realizate în Republica Moldova cu suportul donatorilor sau al organizaţiilor internaţionale. Lucrul acesta deja l-am început cu proiectul ce ţine de cooperarea în cadrul programului Fondului Global de luptă împotriva HIV SIDA, tuberculozei şi malariei”.
Partea transnistreană s-a arătat deschisă pentru participarea în proiecte comune în domeniul protecţiei sociale, a mai spus Sergiu Sainciuc. Tiraspolul şi-ar dori ca toate proiectele sociale finanţate din exterior care se derulează în Moldova să cuprindă întreg teritoriul transnistrean, nu doar satele de sub jurisdicţia RM din stînga Nistrului, inclusiv ajutoarele umanitare.
Galina Şelari, director executiv al Centrului pentru Investigaţii Strategice şi Reforme, crede că într-adevăr ajutoarele umanitare ar trebui să ajungă la toţi oamenii de pe malul stîng, odată ce RM, juridic vorbind, se extinde şi pe celălalt mal, dincolo de enclava moldovenească, cum o numesc transnistrenii cînd vorbesc despre cele cîteva localităţi cu jurisdicţie moldovenească din stînga Nistrului. Aici, spune experta, trebuie să intervină experţii, să propună mecanisme transparente pentru ca aceste ajutoare să ajungă anume la categoriile vulnerabile de populaţie. Am întrebat-o pe Galina Şelari dacă măsurile de întărire a încrederii despre care vorbeşte Guvernul de la Chişinău au şanse să se realizeze.
Galina Şelari:“Este posibil ca aceste măsuri într-adevăr să sporească încrederea, mai ales în cadrul acestui grup de lucru concret care vizează problemele sociale. Vorba e că un om cu venituri medii nu are un trai dulce nici pe malul stîng, nici pe cel drept. Şi de fapt el niciodată nu a avut un trai dulce aici, dacă ne referim la ultimii 20 de ani. Iar acum e şi mai dificil, dată fiind situaţia economică de pe ambele maluri care e mai rea, eufemistic vorbind”.
Raţiunea existenţei unui asemenea grup de lucru ar sta, potrivit Galinei Şelari, în extinderea, pe măsura posibilităţilor, a schimbărilor ce se produc în RM în domeniul protecţiei sociale şi pe celălalt mal al Nistrului.
Grupurile de lucru pe domenii ale experţilor din Chişinău şi Tiraspol, 8 la număr, au fost înfiinţate încă în octombrie 2007. De la învestirea actualului Guvern abia la 8 februarie a avut loc prima şedinţă comună a acestor grupuri. Fiecare dintre ele a avut sau urmează să aibă şi alte întîlniri conform unui calendar stabilit de ambele părţi.
