Linkuri accesibilitate

„Scandalul Muruianu” atrage atenţia asupra crizei profunde din sistemul judecătoresc

Declaraţiile ofensatoare la adresa ziariştilor, pe care le-a făcut Ion Muruianu, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, au stârnit o furtună în presa basarabeană. Scandalul a revelat o mare problemă pentru coaliţia liberal-democrată, şi anume: sistemul viciat al puterii judecătoreşti. Fosta guvernare a transformat justiţia într-o umilă servantă a intereselor sale, într-o unealtă a vendetei politice. Că s-a făcut o strâmbă dreptate în tribunalele din Moldova în ultimii 8 ani o demonstrează numeroasele procese pierdute la CEDO, alte dosare aflându-se pe rol. Penalităţile de zeci de milioane de euro plătite de statul moldovean au constituit o grea povară pentru bugetul public, buget alimentat de o economie muribundă, ea însăşi parazitată de clanurile aciuate în jurul PCRM.

O dată declanşat scandalul Muruianu, presa şi-a făcut propriile investigaţii şi a constatat că înaltul magistrat de la Chişinău a fost unul din artizanii despăgubirilor usturătoare impuse de Curtea de la Strasbourg. Numele său, susţin ziariştii, figurează în cel puţin 8 procese, pentru care Moldova a trebuit să achite 2,7 milioane euro persoanelor nedreptăţite. De-a lungul fulminantei sale cariere sub regimul Voronin, Ion Muruianu a avut o predilecţie specială pentru dosarele intentate presei şi a dat câştig de cauză potentaţilor din PCRM. Demisia preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, cerută azi de opinia publică şi întrunind, se pare, asentimentul premierului şi al ministrului de resort, ar putea da semnalul unei curăţenii generale în sistem. Un sistem clientelar, corupt şi ineficient.

După ce s-au făcut auzite reacţiile presei, Muruianu şi-a exprimat regretul că a fost interpretat greşit – vechiul truc al „politrucilor” prinşi cu ocaua mică. Însă din înregistrările video ale luării sale de cuvânt la adunarea judecătorilor se vede foarte limpede că nu a fost o simplă răbufnire de nervi, ci un discurs scris, adică premeditat, cu ţintă precisă. Faptul că acest magistrat a refuzat, cel puţin până acum, invitaţiile la dialog ce i-au fost adresate de jurnalişti vorbeşte despre o meteahnă foarte răspândită în rândurile funcţionarilor publici din Republica Moldova. Mulţi dintre ei, având o formaţie mentală cazonă, s-au obişnuit să asculte numai de comenzile primite la firul scurt din partea puternicilor zilei, nu şi-au cultivat o deschidere faţă de societate şi cu atât mai puţin faţă de mass-media. Un regim democratic, transparent, în care responsabilitatea directă pentru gesturile lor şi capacitatea de a comunica este esenţială, îi pune într-o teribilă incomoditate.

Nu ştim ce evoluţie va avea acest caz, nu ştim dacă Ion Muruianu îşi va da demisia. Însă ceea ce ne învaţă scandalul la care ne referim este că europenizarea nu se construieşte doar din declaraţii frumoase, din gesturi simbolice emoţionate, cum este scoaterea sârmei ghimpate de la Prut, sau doar prin atragerea de granturi occidentale. Toate acestea nu-şi vor atinge scopul, dacă din instituţiile statului nu vor fi eradicate mentalităţile totalitare, antidemocratice. Înainte de a fi răsunat acuzaţiile şefului lor la adresa presei, unii judecători din Moldova ne-au arătat cât de puţin înseamnă pentru ei drepturile omului şi propria demnitate profesională, atunci când s-au deplasat la comisariatele de poliţie ca să-i judece, în cel mai „curat” stil stalinist, pe tinerii bătuţi şi torturaţi de torţionarii de la ministerul de Interne, cu prilejul evenimentelor din 7 aprilie.

„Scandalul Muruianu” a atras atenţia o clipă mai devreme asupra crizei profunde din sistemul judecătoresc. Schimbarea guvernării nu reprezintă decât un prim pas – indispensabil, dar insuficient – într-un mult mai lung şi mai complicat proces de reformare a societăţii moldovene.
XS
SM
MD
LG