Linkuri accesibilitate

National Interest semnalează decizia lui Victor Ianucovici de a întreprinde la Moscova prima sa vizită în calitate de preşedinte al Ucrainei

International Herald Tribune analizează decizia Germaniei de a renunţa armele nucleare americane de pe teritoriul său, pe motiv că acestea creează un risc nu doar pentru ţară, dar şi pentru NATO. Deşi raportul fostului secretar NATO George Robertson critică această decizie, comentatorii din publicaţia americană, Wolfgang Ischinger, fost ministru de externe adjunct al Germaniei, şi Ulrich Weisser, fost director în cadrul ministerului apărării germane, prezintă trei motive ce îndreptăţesc această hotărâre. În primul rând Războiul Rece s-a terminat, iar Rusia nu mai trebuie văzută ca o ameninţare, dat fiind că altfel nu se poate crea stabilitate şi securitate în Europa. Al doilea motiv aminteşte de declaraţia din 1995 din Islanda, în care s-a hotărât ca ţările europene, membre ale alianţei, să fie sub protecţia NATO, indiferent dacă deţin sau nu arme nucleare pe teritoriile lor. Stoparea proliferării armelor nucleare este apoi a treia raţiune adusă în discuţie, pentru că acest arsenal intensifică riscul unui posibil război nuclear. Posibilitatea ca Beijing sau Moscova să lanseze un atac asupra Statelor Unite şi aliaţilor săi, scriu cei doi comentatori, este aproape nulă, astfel că armele nucleare din Europa îşi pierd obiectivul principal şi ar trebui supuse unor iniţiative serioase de control, alături de cele operate de Rusia. Astfel, dacă SUA şi Rusia se angajează în proiectul de non-proliferare nucleară, atunci propunerea unui stat european, membru NATO, de a retrage armele nucleare ar reprezinta „o contribuţie importantă de a extinde acest efort bilateral şi de a reduce numărul de arme nucleare din lume”, scrie în final International Herald Tribune.

Pe de altă parte, ediţia europeană a publicaţiei Wall Street Journal vede în Rusia o ameninţare serioasă pentru NATO şi condamnă decizia preşedintelui francez Nicolas Sarkozy de a vinde Kremlinului o navă militară. Publicaţia critică NATO pentru că ignoră pericolul pe care Rusia îl creează faţă de securitatea ţărilor baltice sau a Georgiei, pentru că a trecut cu vederea nu doar exerciţiul de simulare a unui atac nuclear asupra Poloniei din toamna trecută, sau planurile de a construi o flotă puternică care să intimideze vecinii de la Marea Neagră şi Marea Baltică şi statele de la Marea Mediterană, dar şi schimbarea legislaţie şi imputernicirea preşedintelui să trimită trupe oriunde, fără a mai avea nevoie de aprobarea parlamentului. Wall Street Journal recunoaşte că NATO are nevoie să creeze punţi de comunicare cu Moscova, doarece drumul către Afghanistan trece prin Rusia, şi este nevoie de sprijinul acesteia şi în oprirea programului de armament nuclear al Teheranului. Presedintele Obama are nevoie apoi şi de ajutorul lui Sarkozy pentru mai multe trupe în Afghanistan. Publicaţia scrie că nava militară care ajunge în Rusia este o ameninţare atât pentru membrii NATO, cât şi pentru ţările vecine asupra cărora Kremlinul cauta să îşi extinda sfera de influenţă.

Cât de mult îşi va extinde Kremlinul sfera de influenţă asupra Ucrainei, după noile alegeri, depinde de drumul spre care se va îndrepta noul preşedinte Viktor Ianucovici, scrie Financial Times. Deşi candidatul preferat al Rusiei în 2004 a câştigat abia acum alegerile şi nu ridică pentru moment probleme la Kremlin, totuşi publicaţia aduce în discuţie schimbarea democratică înregistrată în Ucraina, dovedindu-i Rusiei că haosul creat în urma Revoluţiei Portocalii a fost până la urmă un proces de maturizare al ţării. Dacă Ianucovici va crea stabilitate şi dacă va putea ajuta la recuperarea economiei naţionale, „atunci îi va fi tot mai greu lui Putin să arate că Rusia nu are nimic de învăţat de la Ucraina”, scrie Financial Times.

Însă până Ucraina dovedeşte dacă se îndreaptă sau nu spre o nouă cale democratică, Ianucovici s-a hotărât să întreprindă prima sa vizită la Moscova, în noua calitate de preşedinte, notează publicaţia bilunară americană, National Interest, menţionând că această decizie este un semn pentru unii că noul presedinte rămâne pro-rus. Publicaţia însă aminteşte ca Ucraina, are nevoie de Rusia, nu doar ca partener principal de export şi comerţ, dar şi ca furnizor principal de energie. Ianucovici, mai scrie National Interest, are o mulţime de probleme de rezolvat ce depind de Rusia, probleme precum flota rusă din Crimea, ori tranzitul de gaz care, traversând teritoriul Ucrainei, este o sursă de venituri importante. Deşi toate acestea nu servesc direct interesului SUA, totuşi Washingtonul ar putea beneficia de relaţiile dintre Ucraina şi Rusia. Decât să îi împartă pe ucrainienii în tabere de pro-americani sau pro-ruşi, publicaţia laudă declaraţia preşedintelui american Barack Obama, care a spus simplu că SUA este nerăbdătoare să coopereze cu preşedintele Ianucovici, continuând să intensifice legăturile cu guvernul ucrainian şi cu liderii de parlament.
XS
SM
MD
LG