Igor Boţan: Este o traditie, cu o anumita periodicitate, uneori cu o frecventa mai mare, Republica Moldova este vizitata de catre Inaltul comisar pentru minoritati nationale al OSCE. Dar, in linii mari, Republica Moldova are o imagine foarte buna in privinta respectarii drepturilor minoritatilor, a respectarii legislatiei privind limbile vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. Trebuie sa mentionam ca legea care reglementeaza folosirea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova a fost adoptata in urma cu mai bine de 20 de ani. Aceasta lege a trecut toate expertizele internationale. Este o lege pertinenta, buna. A fost modificata o singura data in anul 2003. Acum interesul pentru vizita Inaltului comisar a capatat o dimensiune oarecum noua dat fiind faptul ca se discuta despre modificarea Constitutiei, se discuta despre schimbarea denumirii unor strazi in municipiul Chisinau. Si in general in prim-plan au aparut discutiile privind denumirea corecta a limbii.
Vasile Botnaru: Prin urmare, daca ar fi sa ne imaginam ca a intervenit un arbitru, intr-un posibil meci de la Chisinau, se poate spune ca acest Inalt comisar a luat partea autoritatilor, daca le recomanda minoritatilor sa invete limba de stat, limba romana? Si chiar ofera bani pentru asta?
Igor Boţan: Nici chiar asa fiindca, repet, contextul politic din Republica Moldova a atras oarecum atentia asupra aceste vizite care este una obisnuita, iar problema insusirii limbii oficiale de catre minoritati a fost in permanenta abordata, institutiile europene manifestind un interes deosebit fata de aceasta problema.
Vasile Botnaru: OSCE a finantat in permanenta aceste activitati.
Igor Boţan: Sigur ca da si ne amintim ca in 2008 Parlamentul Republicii Moldova sau chiar presedintele Parlamentului de atunci Marian Lupu venise cu initiativa organizarii unor cursuri speciale pentru administratia de la Comrat. Problemele au venit de fapt din partea comunitatii bulgare. Din partea gagauzilor care la un moment dat au inteles ca necunoastrea limbii oficiale este un impediment in calea oamenilor cu capacitate din sudul Republicii Moldova ce ii impiedica sa intre in circuitul de scara nationala. De aici au aparut problemele.
Vasile Botnaru: Totusi, nu putem sa negam, ca dupa instaurarea noii puteri s-au acutizat anumite probleme. Exista intentia de a se modifica Constitutia. Mai nou – doborirea unui monument care este scump unei categorii anume de cetateni. In acest, conventional vorbind, meci dintre diferite tabere, nu neaparat de stinga si de dreapta, nu neaparat de vorbitori de anumite limbi, dar in acest meci imaginar, OSCE intervine cumva?
Igor Boţan: Putem spune ca OSCE intervine ca un arbitru interesat de stabilitatea din Republica Moldova, de conservarea si chiar de fructificarea lucrurilor pozitive care s-au intimplat in Republica Moldova in ultimii 20 de ani. Trebuie sa mentionam ca corpul diplomatic acreditat in Republica Moldova, in special ambasadorii tarilor UE de foarte multe ori subliniaza ca Republica Moldova a acumulta un bagaj extrem de pozitiv in privinta reglementarii relatiilor dintre minoritati, limbei vorbite si asa mai departe. Deci aceste cuceriri trebuie oarecum conservate si multiplicate.
Problemele la care va referiti sint expresia unor fobii mai vechi care au existat in societatea noastra si care au fost impartasite de catre reprezentantii minoritatilor nationale care intotdeauna au manifestat o anumita frica atunci cind s-a schimbat puterea politica la Chisinau. OSCE vrea sa demonstreze ca este consecventa in abordarile sale si problemele la care ne referim au fost abordate acum trei-patru ani, OSCE fiind implicat in sustinerea, inclusiv si financiara, a eforturilor guvernului pentru ca minoritatile nationale, reprezentantii acestora sa insuseasca limba de stat. Si se pune accentul pe faptul ca liderii minoritatilor inteleg ca nu pot intra in circuitul national daca nu cunosc limba de stat.
Mai mult decit atit, OSCE subliniaza cu orice ocazie ca legislatia lingvistiva din Republica Moldova este euroconforma. Si intr-adevar, acum 20 de ani, cind a fost adoptata legea privind functionarea limbilor Republica Moldova a imprumutat de fapt modelele de la Republica Irlandeza care era deja pe atunci membra a UE si de la Republica Malta care a devenit acum citiva ani membra a UE. Deci, nu exista probleme de ordin juridic, nu exista probleme de discriminare, exista o inertie in comportamentul minoritatilor nationale si exista lipsa de resurse din partea guvernului pentru ca aceste cursuri de studiere a limbii oficiale sa aiba un impact mult mai pronuntat.
Vasile Botnaru: Comunitatea vorbitorilor de limba rusa se plinge de regula ca autoritatile – si vechi dar si cele noi – ar atenta la confortul monolingvistic pe care il aveau si califica tocmai asta drept discriminare. Este vorba despre un repros fals sau unul intemeiat.
Igor Boţan: Cu certitudine este vorba despre un repros fals fiindca in Republica Moldova autoritatile au urmarit un fel de armonizare a relatiilor lingvistice si accentul s-a pus pe dreptul cetateanului si a contribuabilului care este in drept in relatiile cu functionarii publici sa vorbeasca in limba in care ii convine mai mult.
Vasile Botnaru: Sintem probabil intr-un an preelectoral, prin urmare este logic ca grupurile etnice minoritare sa se agite in sensul reprezentarii in cadrul unor formatiuni politice. Mai nou auzim despre constituirea unei aliante care ar trebui sa inglobeze toate minoritatile etnice si sa se constituie intr-o formatiunea situata pe asupra partidelor care sa dea caietul de sarcini pentru fortele politice. Incotro credeti ca se vor indrepta grupurile etnice, spre care spectru politic al esichierului?
Igor Boţan: Parerea mea este ca daca se va merge pe aceasta cale, va fi o cale gresita. Pot aici sa il citez din memorie pe Vadim Misin care este un reprezentant marcant al Partidului comunistilor care intotdeauna s-a prezentat ca o formatiune aparatoare a drepturilor minoritatilor nationale, dar si un lider al comunitatii ruse din Republica Moldova care de citeva ori in mod public a subliniat ca in Republica Moldova nu exista probleme privind drepturile lingvistice ale cetatenilor, drepturile minoritatilor, adica nu exista probleme majore. De aceea si domnia sa si liderii altor partide politice au subliniat ca nu este nevoie de a se constitui partide pe criterii etnice.
In afara Partidului comunistilor alte formatiuni politice pretind ca reprezinta drepturile minoritatilor etnice. Sa nu uitam de Partidul democrat condus in present de Marian Lupu care a facut si prima miscare puternica atunci cind l-a numit pe Aleksandr Stoianoglo, unul din reprezentantii marcanti ai minoritatii gagauze, in functia de vicepresedinte al Parlamentului. Acelasi lucru este urmarit de partidul „Moldova unita” care in prezent este fortificat cu cinci deputati din PCRM care au parasit aceasta formatiune. Deci nu exista probleme in sensul reprezentarii minoritatilor pe plan politic.
Ceea ce putem spune cu certitudine este ca exista fobii, iar aceste fobii nu au un substrat foarte serios. Problemele au fost clarificate in urma cu 20 de ani. Atunci acea lege progresista nu a fost inteleasa. Legea spune foarte clar ca limba oficiala este limba moldoveneasca si in aceasta lege se subliniaza identitatea limbii moldovenesti cu cea romana. De acolo lucrurile nu prea s-au dezvoltat intr-o alta directie.
Vasile Botnaru: Prin urmare, daca ar fi sa ne imaginam ca a intervenit un arbitru, intr-un posibil meci de la Chisinau, se poate spune ca acest Inalt comisar a luat partea autoritatilor, daca le recomanda minoritatilor sa invete limba de stat, limba romana? Si chiar ofera bani pentru asta?
Igor Boţan: Nici chiar asa fiindca, repet, contextul politic din Republica Moldova a atras oarecum atentia asupra aceste vizite care este una obisnuita, iar problema insusirii limbii oficiale de catre minoritati a fost in permanenta abordata, institutiile europene manifestind un interes deosebit fata de aceasta problema.
Vasile Botnaru: OSCE a finantat in permanenta aceste activitati.
Igor Boţan: Sigur ca da si ne amintim ca in 2008 Parlamentul Republicii Moldova sau chiar presedintele Parlamentului de atunci Marian Lupu venise cu initiativa organizarii unor cursuri speciale pentru administratia de la Comrat. Problemele au venit de fapt din partea comunitatii bulgare. Din partea gagauzilor care la un moment dat au inteles ca necunoastrea limbii oficiale este un impediment in calea oamenilor cu capacitate din sudul Republicii Moldova ce ii impiedica sa intre in circuitul de scara nationala. De aici au aparut problemele.
Vasile Botnaru: Totusi, nu putem sa negam, ca dupa instaurarea noii puteri s-au acutizat anumite probleme. Exista intentia de a se modifica Constitutia. Mai nou – doborirea unui monument care este scump unei categorii anume de cetateni. In acest, conventional vorbind, meci dintre diferite tabere, nu neaparat de stinga si de dreapta, nu neaparat de vorbitori de anumite limbi, dar in acest meci imaginar, OSCE intervine cumva?
Igor Boţan: Putem spune ca OSCE intervine ca un arbitru interesat de stabilitatea din Republica Moldova, de conservarea si chiar de fructificarea lucrurilor pozitive care s-au intimplat in Republica Moldova in ultimii 20 de ani. Trebuie sa mentionam ca corpul diplomatic acreditat in Republica Moldova, in special ambasadorii tarilor UE de foarte multe ori subliniaza ca Republica Moldova a acumulta un bagaj extrem de pozitiv in privinta reglementarii relatiilor dintre minoritati, limbei vorbite si asa mai departe. Deci aceste cuceriri trebuie oarecum conservate si multiplicate.
Problemele la care va referiti sint expresia unor fobii mai vechi care au existat in societatea noastra si care au fost impartasite de catre reprezentantii minoritatilor nationale care intotdeauna au manifestat o anumita frica atunci cind s-a schimbat puterea politica la Chisinau. OSCE vrea sa demonstreze ca este consecventa in abordarile sale si problemele la care ne referim au fost abordate acum trei-patru ani, OSCE fiind implicat in sustinerea, inclusiv si financiara, a eforturilor guvernului pentru ca minoritatile nationale, reprezentantii acestora sa insuseasca limba de stat. Si se pune accentul pe faptul ca liderii minoritatilor inteleg ca nu pot intra in circuitul national daca nu cunosc limba de stat.
Mai mult decit atit, OSCE subliniaza cu orice ocazie ca legislatia lingvistiva din Republica Moldova este euroconforma. Si intr-adevar, acum 20 de ani, cind a fost adoptata legea privind functionarea limbilor Republica Moldova a imprumutat de fapt modelele de la Republica Irlandeza care era deja pe atunci membra a UE si de la Republica Malta care a devenit acum citiva ani membra a UE. Deci, nu exista probleme de ordin juridic, nu exista probleme de discriminare, exista o inertie in comportamentul minoritatilor nationale si exista lipsa de resurse din partea guvernului pentru ca aceste cursuri de studiere a limbii oficiale sa aiba un impact mult mai pronuntat.
Vasile Botnaru: Comunitatea vorbitorilor de limba rusa se plinge de regula ca autoritatile – si vechi dar si cele noi – ar atenta la confortul monolingvistic pe care il aveau si califica tocmai asta drept discriminare. Este vorba despre un repros fals sau unul intemeiat.
Igor Boţan: Cu certitudine este vorba despre un repros fals fiindca in Republica Moldova autoritatile au urmarit un fel de armonizare a relatiilor lingvistice si accentul s-a pus pe dreptul cetateanului si a contribuabilului care este in drept in relatiile cu functionarii publici sa vorbeasca in limba in care ii convine mai mult.
Vasile Botnaru: Sintem probabil intr-un an preelectoral, prin urmare este logic ca grupurile etnice minoritare sa se agite in sensul reprezentarii in cadrul unor formatiuni politice. Mai nou auzim despre constituirea unei aliante care ar trebui sa inglobeze toate minoritatile etnice si sa se constituie intr-o formatiunea situata pe asupra partidelor care sa dea caietul de sarcini pentru fortele politice. Incotro credeti ca se vor indrepta grupurile etnice, spre care spectru politic al esichierului?
Igor Boţan: Parerea mea este ca daca se va merge pe aceasta cale, va fi o cale gresita. Pot aici sa il citez din memorie pe Vadim Misin care este un reprezentant marcant al Partidului comunistilor care intotdeauna s-a prezentat ca o formatiune aparatoare a drepturilor minoritatilor nationale, dar si un lider al comunitatii ruse din Republica Moldova care de citeva ori in mod public a subliniat ca in Republica Moldova nu exista probleme privind drepturile lingvistice ale cetatenilor, drepturile minoritatilor, adica nu exista probleme majore. De aceea si domnia sa si liderii altor partide politice au subliniat ca nu este nevoie de a se constitui partide pe criterii etnice.
In afara Partidului comunistilor alte formatiuni politice pretind ca reprezinta drepturile minoritatilor etnice. Sa nu uitam de Partidul democrat condus in present de Marian Lupu care a facut si prima miscare puternica atunci cind l-a numit pe Aleksandr Stoianoglo, unul din reprezentantii marcanti ai minoritatii gagauze, in functia de vicepresedinte al Parlamentului. Acelasi lucru este urmarit de partidul „Moldova unita” care in prezent este fortificat cu cinci deputati din PCRM care au parasit aceasta formatiune. Deci nu exista probleme in sensul reprezentarii minoritatilor pe plan politic.
Ceea ce putem spune cu certitudine este ca exista fobii, iar aceste fobii nu au un substrat foarte serios. Problemele au fost clarificate in urma cu 20 de ani. Atunci acea lege progresista nu a fost inteleasa. Legea spune foarte clar ca limba oficiala este limba moldoveneasca si in aceasta lege se subliniaza identitatea limbii moldovenesti cu cea romana. De acolo lucrurile nu prea s-au dezvoltat intr-o alta directie.
