Linkuri accesibilitate

„Ar trebui să ne aşezăm mai repede la masa de negocieri, să încercăm să ne înţelegem unii pe alţii şi să comunicăm în diverse probleme care există.”

La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Iată temele principale.

Euroregiunea Nistru a trezit interesul conducerii transnistrene.

Grupurile de experţi pentru măsurile de încredere de la Chişinău şi Tiraspol îşi reiau activitatea.

După două săptămâni în arestul structurilor de forţă transnistrene, cei 4 adolescenţi din satul moldovenesc Oxentea au fost eliberaţi.

Începem ca de obicei cu un buletin de ştiri despre principalele evenimente ale săptămânii trecute, prezentate de colega mea, Valentina Ursu.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Cei patru adolescenţi din satul Oxentea, raionul Dubasari, retinuti ilegal pe 27 ianuarie de catre granicerii transnistreni, au fost eliberati joi seara, informeaza agentia Moldpres. Anterior, premierul Vlad Filat lansase un apel catre tarile membre ale formatului „5+2” sa intervina in eliberarea acestor tineri. Un apel similar fusese formulat de Moldova şi în Comisia Unificata de Control.

Grupurile de experţi pentru consolidarea încrederii între Chişinău şi Tiraspol îşi vor relua activitatea până la sfârşitul lunii. Înţelegerea a fost atinsă, luni, 8 februarie, în cadrul întâlnirii de la Tiraspol între vicepremierul moldovean Victor Osipov şi şeful deparlamentului de externe transnistrean Vladimir Iastrebciak, cu participarea şefilor grupurilor de experţi. La întâlnire urma să participe ambasadorul Statelor Unite, Asif Chaudhry, însă autorităţile de la Tiraspol i-au interzis accesul în regiunea transnistreană. „Este un incident neplăcut, pentru că ambasadorul a avut invitaţie oficială”, a declarat cu această ocazie premierul Vladimir Filat.

Marţi, 9 februarie, liderul transnistrean Igor Smirnov a fost primit la Moscova de şeful diplomaţiei ruse Sergei Lavrov, pe care l-a informat despre ultimele discuţii cu Chişinăul. Partea rusă şi-a confirmat poziţia potrivit căreia numai respectarea principiului egalităţii părţilor în conflict ar putea asigura un progres în reglementarea transnistreană. Un comunicat de presă al ministerului rus de extene subliniază şi importanţa menţinerii actualului format al trupelor de pacificare până la rezolvarea politică a conflictului.

Noul preşedinte ucrainean, Victor Ianucovici a declarat într-un interviu cu televiziunea rusă de stat Vesti că administraţia de la Kiev ar putea să permită stationarea flotei ruseşti de la Marea Neagră în portul Sevastopol după anul 2017, când expiră actualul contract şi că este nerăbdator să îmbunătăţească relatiile dintre ţara sa şi Rusia.

După România, Bulgaria a anunţat că doreşte să facă parte din noul program american de apărare anti-rachetă. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a afirmat că declaraţia constituie o surpriză pentru Moscova si că „aşteaptă explicaţii”. Decizia recentă a Romaniei de a găzdui elemente ale scutului defensiv american pe teritoriul ei din 2015, a fost apreciata pozitiv de administraţia americană, dar criticata de Rusia.

Preşedintele Iranului a declarat că ţara sa a produs o primă cantitate de uraniu îmbogăţit. Vorbind în faţa a zeci de mii de suporteri la Teheran, de ziua Revoluţiei Islamice iraniene din 1979, Ahmadinejad a spus că ţara sa este acum un „stat nuclear”, datorită primei cantităţi de uraniu îmbogăţit în proporţie de 20 la sută. Uraniul îmbogăţit serveşte în calitate de combustibil pentru centralele electrice, dar poate fi folosit şi la crearea încărcăturilor pentru armele atomice. Comunitatea internaţională avertizează Iranul cu noi sancţiuni ONU din cauza programului nuclear.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Dragi prieteni, despre evenimentele săptămînii trecute discutăm astăzi cu jurnalistul independent de la Tiraspol, Maxim Kuzovlev. Maxim, care din evenimentele săptămînii trecute vi se par cele mai relevante pe plan local sau regional?

Maxim Kuzovlev: „Liderul Transnistriei, Igor Smirnov, s-a întâlnit cu ambasadorul ungar şi cu reprezentanţii Uniunii Europene. La întâlnire s-a discutat despre posibilitatea includerii în euroregiunea „Nistru” a raioanelor Râbniţa şi Camenca. Făcând un bilanţ al întâlnirii, Igor Smirnov a spus o frază minunată: „În general, noi nu avem nimic împotriva unei asemenea activităţi”.
Maxim Kuzovlev


Radu Benea: Haideţi să le explicăm puţin ascultătorilor noştri ce reprezintă o euroregiune.

Maxim Kuzovlev: „Euroregiunea, în linii mari, este cooperarea între câteva teritorii de frontieră. Această cooperare nu vizează în nici un fel rezolvarea problemelor politice. Este vorba exclusiv despre cooperarea la nivelul autorităţilor locale, a organizaţiilor obşteşti şi culturale, a oamenilor de afaceri sau a camerelor de comerţ şi industrie, ş.a.m.d. Respectiv, euroregiunea presupune proiecte comune în domeniul culturii sau economiei, însă toate aceste proiecte sunt de nivel local. La întâlnirea cu Smirnov s-a convenit că în luna martie, participanţii la euroregiunea „Nistru”, reprezentanţii lor din partea Moldovei, inclusiv ai Transnistriei, şi Ucrainei, vor întreprinde vizite în Ungaria, Ucraina şi Slovacia, pentru a se documenta asupra mecanismelor de funcţionare a acestei forme de integrare regională şi internaţională. Eu cred că este un lucru pozitiv. Uniunea Europeană, ţinând cont de toate subtilităţile şi nuanţele legate de lipsa unui statut al Transnistriei, pur şi simplu ocoleşte politica şi lucrează cu economia, exclusiv cu problemele interne”.

Radu Benea: Și tot la începutul săptămânii trecute, după o pauză foarte îndelungată, la Tiraspol s-au întâlnit şefii grupurilor de experţi ai Transnistriei şi Republicii Moldova pentru măsurile de încredere. Credeţi că există deja premisele necesare ca aceste grupuri să înceapă să funcţioneze?

Maxim Kuzovlev: „Eu cred că ei sunt abia la începutul activităţii, ţinând cont că nu s-au întâlnit de multă vreme şi că s-a schimbat puterea de la Chişinău. Este un moment pozitiv însuşi faptul că s-au întâlnit. În opinia mea, partea moldoveană va lucra productiv în aceste grupuri şi cu mult interes, dacă va vedea că există rezultate, că nu se pierde timpul în discuţii sterile. Partea transnistreană, însă, o să ceară, cred, ca şi până acum, tot felul de concesii. Şi cred că lucrurile se vor mişca după un asemenea algoritm”.

Radu Benea: Maxim, haideţi să ascultăm şi opiniile mai multor locuitori ai regiunii transnistrene, pe care i-am întrebat cum anume îşi imaginează ei aceste măsuri de încredere, care ar trebui să apropie cele două maluri ale Nistrului?

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------

„Numai război să nu fie. Asta-i cel mai important. În rest, n-avem nimic de împărţit. Şi, desigur, nici vorbă nu poate fi despre unirea cu România. Aici va fi pace atâta timp, cât va fi armata rusă. Însă ei vor s-o evacueze şi să aducă pacificatori de peste hotare. Aşa nu merge”.

„Din păcate, sunt „tovarăşi” care încearcă să ne dezbine în orice domeniu, să ne certăm între noi. Eu cred, însă, că vecinii trebuie să se împace bine. Totul depinde de politicieni. Ei ar trebui să plece mai mult urechea la părerea oamenilor şi aici, şi la vecinii noştri, pe celălalt mal. Eu, spre exemplu, aş vrea ca hotarele să fie mai deschise, să nu ne percepem ca duşmani, să înceteze blocadele. Măcar cu asta să începem...”

„Ar trebui să ne aşezăm mai repede la masa de negocieri, să încercăm să ne înţelegem unii pe alţii şi să comunicăm în diverse probleme care există. Desigur, prima şi cea mai importantă este independenţa republicii noastre faţă de Moldova. Independenţa ne va uşura dezvoltarea economică şi ne va da mai multe drepturi politice”.

„Probleme au fost mereu şi sunt, dar Moldova, din câte eu ştiu, tinde mai mult spre România, iar Transnistria - spre Rusia. Aici există un fel de conflict şi cred că-i cel mai important”.

„Conducătorii noştri ar trebui să se vadă mai des, să meargă în ospeţie unii la alţii şi atunci va fi şi un dialog. Iar dacă va fi dialog, va apărea încrederea. Totuşi, mie mi se pare că atâta timp cât pe malul celălalt la putere vor fi naţionaliştii, este fără rost. Poate numai dacă ei vor declara limba rusă drept a doua limbă de stat...”.


Opinii, culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.
------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Radu Benea: Maxim, un alt eveniment important al săptămânii trecute pare să fi fost vizita liderului transnistrean Igor Smirnov la Moscova, unde a fost primit de ministrul rus de externe Serghei Lavrov. Cum aţi comenta această vizită, despre care presa a scris, de altfel, foarte puţin?

Maxim Kuzovlev: „Smirnov a plecat la Moscova la o zi după întâlnirea de la Tiraspol în problema euroregiunii „Nistru”. A fost primit în mod oficial de dl Lavrov, n-a fost o întâlnire secretă. Există şi un comunicat de presă pe pagina de internet a ministerului rus de externe. Comunicatul ca şi cum nu spune nimic, sunt fraze generale, dar care lasă a se înţelege că Rusia este foarte interesată să aibă în regiune un aliat fidel ca Transnistria - acest factor de monitorizare a situaţiei, chiar dacă este un factor subiectiv, ce-şi urmăreşte propriile interese. Ce nu a încăput în comunicatul de presă este că la întâlnire s-a discutat şi despre gazele naturale. Înainte de asta, pe 5 februarie în Moldova s-a aflat o delegaţie numeroasă de la Moscova, care a discutat între altele separarea datoriilor la gazele naturale între malul stâng şi malul drept ale Nistrului. Eu cred că la întâlnirea cu Lavrov aceste probleme s-au discutat, dar nu în mod complex, ci la modul general, în perspectivă”.

Radu Benea: Opinia invitatului nostru de astăzi, jurnalistul independent de la Tiraspol, Maxim Kuzovlev.

-----------------------------------------------

Reluarea după o pauză îndelungată a negocierilor dintre Chişinău şi Tiraspol pentru măsurile de încredere a fost umbrită, dar nu şi împiedicată, de arestarea a patru tineri din satul Oxentea, raionul Dubăsari. Timp de două săptămâni, părinţii nu au avut acces la copii şi nici avocaţii lor. Unul dintre copii e slab văzător. Tinerii au fost reţinuţi pe 27 ianuarie pe ghiaţa Nistrului, în apropierea malului stâng, pe motivul trecerii ilegale a graniţei. Adolescenţii spun însă că se jucau pe ghiaţă şi că nici nu au observat când s-au apropiat de celălalt mal. Vicepremierul moldovean Victor Osipov a catalogat acţiunea forţelor de ordine transnistrene drept o provocare, menită să compromită evoluţiile pozitive în relaţiile dintre cele două maluri ale Nistrului. Joi, 11 februarie, fără vreo explicaţie, tinerii eu fost eliberaţi. Detalii are Liliana Barbăroşie.

Detenţia celor patru tineri moldoveni a durat 15 zile, chiar dacă un judecător transnistrean le-a eliberat mandat de arest pentru un termen mai mare, de 60 de zile.

Cel puţin aşa rezultă din declaraţia unuia dintre proaspeţii reveniţi acasă, Radu Stratu, de 19 ani, cu care am reuşit să stăm de vorbă: „Când ne-au arestat, erau şase grăniceri care aveau trei automate. Când am ajuns în Transnistria, erau deja 28 de oameni. Credeam că o să ne reţină un ceas-două şi o să ne dea drumul acasă. Dar ei ne-au ţinut o zi pe scaune, apoi ne-au dus la un penitenciar. Apoi ne-au adus în faţa la un judecător, care ne-a spus de ce suntem acuzaţi că am trecut Nistrul ilegal şi ne-a dat 60 de zile de arest. După asta ne-au dus într-o celulă şi nu ne-au mai scos de acolo. Era întuneric şi foarte frig – suntem răciţi cu toţii. Chinuiţi, cum s-ar spune. Cel mai important este că suntem la libertate. Cui nu-i place libertatea?”

Aşadar, se pare că tinerii n-au fost supuşi la ceea ce s-ar numi, în termenologie juridică, „tratamente inumane şi degradante”. Cum rămâne totuşi cu motivele acestei reţineri? Iată ce ne-a povestit o locuitoare a satului Oxentea, Nina Postică: „Nu-i nici o graniţă acolo. Nu-i pus nici un semn. Noi mereu circulăm pe acolo...Ne ducem la cumetri, fraţi. De când o îngheţat Nistrul, de trei ori am fost la o cumnată. Da grănicerii iştea mereu ne anină. De oameni mai în vârstă nu prea, da de nişte copii aşa, se mai întâmplă...”

L-am întrebat pe membrul Comisiei Unificate de Control din partea Chişinăului, Ion Leahu, ce crede despre evoluţiile din acest caz: „În zona de securitate, unde are loc operaţiunea de pacificare, acţionează structuri înarmate transnistrene care se conduc de legile elaborate la Tiraspol. De aceasta, absolut toată lumea trebuie să ţină cont că pot fi victime a acestor structuri. Tot mai evident devine caracterul agresiv al acestei formaţiuni. Dar nu exclud că atunci când Kazahstanul a preluat preşedinţia OSCE, iar Kazahstanul este aliatul Rusiei, eu nu exclud că, pentru a se manifesta pozitiv, a convins Rusia de necesitatea unor gesturi pozitive. Acesta ar putea fi unul dintre ele.”

În timp ce autorităţile de la Chişinău califica incidentul drept provocare din partea transnistrenilor, ministerul securităţii de stat de la Tiraspol, care a emis astăzi un comunicat oficial pentru a anunţa schimbarea formei de pedeapsă din arest, în arest la domiciliu, în cazul celor 4 adolescenţi din Oxentea, dar şi a altor trei deţinuţi din Răscăpieşi, Ştefan Vodă, vorbeşte în continuare despre “trecerea ilegală a graniţei şi aducerea unor prejudicii ecologice Republicii Moldoveneşti Nistrene”. Prin urmare, forţele de ordine transnistrene şi-au menţinut acuzaţia fără a explica şi motivele din care s-a decis eliberarea deţinuţilor.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG