Conducerea Fondului Monetar International va discuta de azi intr-o saptamina raportul de evaluare a acordului cu Romania pentru eliberarea urmatoarelor doua transe de imprumut in valoare de 2,3 miliarde de euro. Romania a contractat anul trecut un imprumut total de 20 de miliarde de euro de la Fond si de la institutiile europene pentru a evita falimentul, obligindu-se in schimb sa faca o serie de reforme care sa reduca drastic cheltuielile bugetare. Autoritatile romane sperau ca la inceputul acestui an economia autohtona sa inceapa sa se intremeze, dar deocamdata lucrurile stagneaza, dupa cum declara reprezentantii Bancii Nationale. In acelasi timp datele publicate dimineata de Institutul National de Statistica privind evolutia trimestriala a economiei sint mai slabe decit se estima. Economia romaneasca a continuat practic sa scada abrupt in ultima parte a anului trecut. In loc de o crestere de 0,1 la suta s-a constatat o reducere cu 1,5 la suta.
Totusi per total industria a inceput sa creasca usor, in vreme ce constructiile si agricultura ramin pe un trend descendent. Si informatiile de azi furnizate de Eurostat, care este institutul european de statistica indica faptul ca Romania a avut cea mai grava scadere economica de pe piata comunitara, dupa Letonia, in ultimul trimestru al anului trecut.
Desi Romania incearca sa puna in aplicare reformele cerute de Fondul Monetar International si preconizeaza o reechilibrare a bugetului de stat prin reducerea cheltuielilor cu salariile si pensile, totusi nu are un plan de relansare a economiei. Recent reprezentantul Romaniei la Fondul Monetar International, Mihai Tanasescu atragea atentia ca tara s-a supraindatorat. Pragul de alarma ar fi o datorie de 35 la suta din Produsul Intern Brut, adica 45 de miliarde de euro. Romania are deja o datorie de 30 de miliarde in conditiile in care Produsul Intern Brut este de 120 de miliarde. Unii observatori considera insa ca situatia nu este asa grava, fiindca Grecia, de pilda, are un Produs Intern Brut de 300 de miliarde de euro si o datorie publica de 370 de miliarde. Alti analisti avertizeaza pe de alta parte ca forta celor doua economii nu este comparabila si ca in absenta unor masuri de crestere durabila a economiei nu se stie de unde va putea Romania sa dea inapoi creditorilor straini cite circa 6 miliarde de euro annual.
Pina la sfirsitul acestui an banii necesari Romaniei vor veni din imprumuturile deja contractate cu institutiile financiare internationale care ofera o dobinda mica, dar dupa aceea e posibil ca tara sa fie nevoita sa faca alte datorii, de data aceasta cu dobinzi mult mai mari, daca oficialii autohtoni nu stiu pe ce butoane sa apese pentru a reporni motoarele cresterii.
Totusi per total industria a inceput sa creasca usor, in vreme ce constructiile si agricultura ramin pe un trend descendent. Si informatiile de azi furnizate de Eurostat, care este institutul european de statistica indica faptul ca Romania a avut cea mai grava scadere economica de pe piata comunitara, dupa Letonia, in ultimul trimestru al anului trecut.
Desi Romania incearca sa puna in aplicare reformele cerute de Fondul Monetar International si preconizeaza o reechilibrare a bugetului de stat prin reducerea cheltuielilor cu salariile si pensile, totusi nu are un plan de relansare a economiei. Recent reprezentantul Romaniei la Fondul Monetar International, Mihai Tanasescu atragea atentia ca tara s-a supraindatorat. Pragul de alarma ar fi o datorie de 35 la suta din Produsul Intern Brut, adica 45 de miliarde de euro. Romania are deja o datorie de 30 de miliarde in conditiile in care Produsul Intern Brut este de 120 de miliarde. Unii observatori considera insa ca situatia nu este asa grava, fiindca Grecia, de pilda, are un Produs Intern Brut de 300 de miliarde de euro si o datorie publica de 370 de miliarde. Alti analisti avertizeaza pe de alta parte ca forta celor doua economii nu este comparabila si ca in absenta unor masuri de crestere durabila a economiei nu se stie de unde va putea Romania sa dea inapoi creditorilor straini cite circa 6 miliarde de euro annual.
Pina la sfirsitul acestui an banii necesari Romaniei vor veni din imprumuturile deja contractate cu institutiile financiare internationale care ofera o dobinda mica, dar dupa aceea e posibil ca tara sa fie nevoita sa faca alte datorii, de data aceasta cu dobinzi mult mai mari, daca oficialii autohtoni nu stiu pe ce butoane sa apese pentru a reporni motoarele cresterii.
