Linkuri accesibilitate

Inerţie datorată preluării unui sistem în care, în ultimii ani, funcţionarii publici nu serveau ţării, ci partidului comuniştilor

Justiţia şi conflictul transnistrean par să fie în continuare cele mai importante problemele ale Moldovei, privite din perspectiva apropierii standardelor sale de cele ale Uniunii Europene, sau cel puţin, aşa arată ultimul studiu EUROMONITOR realizat de grupul de experţi de la Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT şi de la EXPERT-GRUP.

Potrivit raportului, chiar dacă justiţia a devenit mai independentă, ea rămîne totusi ineficientă, deocamdată. Cu toate că nu se mai fac acuzaţii de implicare politică în înfăptuirea justiţiei, neajunsurile din sistem rămîn practic aceleaşi, consideră Corneliu Gurin de la ADEPT, unul dintre autorii raportului-

Corneliu Gurin: „Mai multe activităţi stabilite în agenda de integrare europeană nu au fost realizate, strategia de consolidare a sistemului judecătoresc se implementează destul de anevoios, rapoartele externe atestă multiple neajunsuri în sistem de organizare şi funcţionare a instanţelor judecătoreşti din Moldova, cum ar fi necesităţile materile, umane, organizatorice, de comunicare, transparenţă etc. Parlamentul a adoptat o declaraţie prin care constată că justiţia este afectată de corupţie şi angajare politică, însă autorităţile din sfera judiciarului nu au reacţionat practic în niciun fel, ceea ce înseamnă că practic au acceptat tacit aceste consideraţii ale organului legislativ".

Aceste deficienţe plus conflictul recent între exponenţii executivului şi Curtea Supremă de Justitie care a interpretat unele decizii ale Ministerului Justiţiei drept ingerinţă sau desconsiderare a puterii judecătoreşti arată că, de fapt, nu există o colaborare a puterilor în acest domeniu, a comentat Corneliu Gurin.

Nici pe făgaşul conflictului transnistrean nu s-au produs schimbări considerabile. Şi asta chiar dacă autorităţile moldovene au reusit sa readuca pe agenda politicii externe retragerea trupelor rusesti din zona rasariteana a Moldovei, după ce Voronin practic renunţase la această cerinţă la 18 martie 2009 prin semnarea declaraţiei de la Barviha. Nici asigurarile date de demnitarii transnistreni că ar fi pregătiţi pentru reluarea negocierilor în format 5+2 nu au avut continuare logica. Potrivit autorilor raportului, conflictul intern între puterea legislativă şi executivă din Transnistria este momentul cu cea mai mare semnificaţie din această perioadă.

Iata ce spune Igor Boţan, expertul de la ADEPT, despre acest conflict: "Din punct de vedere al Chişinăului, pentru soluţionarea conflictului, este un motiv ca autorităţile, noile autorităţi moldovene, să întreprindă măsuri ca situaţia de pe malul drept al Nistrului din punct de vedere al eficienţii administraţiei, drepturilor democratice, dezvoltării economice să fie îmbunătăţite astfel încît cetăţenii din Transnistria să aibă motive să creadă că o eventuală reunificare a ţării va fi pozitivă şi pentru regiunea în ansamblu".

Explicaţia deficienţelor sau a progreselor prea mici înregistrate stă, potrivit lui Igor Boţan, în preluarea guvernării în situaţia unei crize pronunţate. Mecanismul a funcţionat mai degrabă din inerţie, iar constituirea unui guvern de coaliţie în condiţiile culturii politice din RM este un lucru anevoios, mai ales că acest mecanism administrativ preluat este unul vicios. În ultimii ani s-a înrădăcinat un sistem pervers al serviciului public, un sistem în care funcţionarii publici nu serveau ţării, ci partidului, au ţinut să sublinieze autorii raportului.
XS
SM
MD
LG