Linkuri accesibilitate

Comisia Cojocaru confruntată cu parafa „secret de stat"


Istoricii Ion Varta, Igor Casu, Gheorghe Cojocaru, Mihail Tasca

Istoricii Ion Varta, Igor Casu, Gheorghe Cojocaru, Mihail Tasca

Ministrul de stat Victor Bodiu dă asigurări că într-o lună vor fi desecretizate dosarele partidului comunist sovietic din perioada 1984 -1991

A trecut aproape o lună din cele şase acordate aşa numitei „Comisii Cojocaru” pentru a studia şi da o apreciere regimului comunist de până la 1991, dar accesul istoricilor din comisie la arhive rămâne limitat. Parafa „secret de stat” se mai află încă pe dosarele care se referă la perioada „perestroicăi” şi se păstrează în arhiva fostului partid comunist al Moldovei sovietice. Nu a fost ridicată nici de pe dosarele din arhivele Ministerului de Interne şi Serviciului de Informaţie şi Securitate.

Victor Bodiu
La cererea Comisiei Cojocaru, o altă comisie, una guvernamentală responsabilă cu desecretizarea, a deschis luni dosarele din perioada 1974-1984 aflate în arhiva organizaţiilor social politice, fosta arhivă a Partidului Comunist sovietic. Ministrul de stat Victor Bodiu a declarat azi Europei Libere că mai poate trece o lună până când parafa „secret de stat” va fi scoasă şi de pe dosarele de după 1984, până în 1991.

Ministrul Bodiu spune că a fost creat un grup de lucru care, în termen de 30 de zile, trebuie să elaboreze lista documentelor pentru desecretizare. Legea cu privire la secretul de stat protejează documentele secrete pentru un termen maxim de 25 de ani, după care cei interesaţi pot avea acces la ele. Din cauza acestui termen, arhivele de după 1984 nu pot fi deschise încă. Dar comisia interdepartamentală pentru desecretizare condusă de ministrul de stat Bodiu poate decide chiar şi mai devreme scoaterea parafei „secret de stat” dosar cu dosar, dacă ajunge la concluzia că în realitate ele nu conţin nimic secret.

Istoricul Gheorghe Cojocaru, care conduce comisia prezidenţială pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar înfiinţată pe 14 ianuarie, este convins că aceste fonduri „realmente nu conţin secrete de stat”. „După ce va fi urmată această procedură conform legii, fondurile cuprinzînd exact intervalul în care s-au produs evenimente remarcabile, cum ar fi perestroica, glasnostiul şi prăbuşirea regimului trebuie să fie puse la dispoziţia cercetătorilor".

Cât de sigur este că la dispoziţia cercetătorilor vor fi puse chiar toate documentele din arhive? Experienţa altor ţări arată că nu este foarte sigur.

Istoricul român Dorin Dobrincu a făcut parte din comisia prezidenţială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România care, în 2006, a întocmit un studiu aflat la baza condamnării comunismului de către preşedintele român Traian Băsescu. Astăzi, Dorin Dobrincu este directorul general al Arhivelor Naţionale de la Bucureşti. „După ce am ajuns în fruntea Arhivelor Naţionale, spune el, am putut identifica foarte multe fenomene negative de blocare a accesului cercetătorilor comisiei care avea un mandat excepţional, un mandat prezidenţial. Fonduri întregi au fost ţinute departe de ochii acestor cercetători”.

Dorin Dobrincu spune că funcţionari din interiorul Arhivelor Naţionale au scuns dosarele de ochii cercetătorilor. Printre acestea se numărau „dosare care priveau fişele de cadre ale unor persoane importante în anii 1970-80 în regimul comunist şi care şi-au continuat cariera politică la vârf în România anilor 1990, începutul anilor 2000. Era vorba şi de dosare care priveau funcţionarea unor instituţii, mecanisme de luare a deciziilor şi aşa mai departe”.

În cazul Republicii Moldova există şi suspiciunea că o parte a arhivelor, în special ale fostului KGB sovietic, ar fi fost evacuate la Moscova în ultimele luni ale Uniunii Sovietice. Istoricul rus Nikita Petrov de la societatea Memorial de la Moscova se ocupă de zeci de ani, în calitate de cercetător, de arhivele fostelor instituţii ale URSS.

El spune că arhivele organelor de partid ale fostelor republici sovietice au rămas pe loc. „Dar situaţia este cu mult mai complicată în cazul arhivelor serviciilor speciale. Arhivele fostului KGB din ţările baltice, de exemplu, se află în Rusia. Rusia nu face nimic ca să le întoarcă, ci dimpotrivă, ascunde că le-ar avea”.

Gheorghe Cojocaru
Şeful comisiei prezidenţiale de la Chişinău, Gheorghe Cojocaru spune că, în afara arhivelor partidului în curs de a fi desecretizate, a mai solicitat deschiderea accesului la arhivele Ministerului de Interne şi Serviciului de Informaţii şi Securitate.

„Cred că o mare parte, dacă nu majoritatea absolută a fondurilor respective care se referă la perioada comunistă se păstrează la Chişinău. Nu am cunoştinţă de faptul dacă cineva, cândva ar fi evacuat o parte din arhiva de la Chişinău la Moscova sau în alte părţi”, spune Cojocaru.

El este optimist că istoricii comisiei pe care o conduce vor avea acces la dosarele Ministerului de Interne şi Serviciului de Informaţii şi Securitate. Deocamdată, însă, nu a fost elaborat mecanismul de acces, iar termenul pe care îl are comisia pentru a studia şi da o apreciere regimului comunist de până la 1991 expiră pe 1 iunie.
XS
SM
MD
LG