Linkuri accesibilitate

Oleksandr Sushko: Există conştientizarea anumitor interese comune şi a problemelor ce persistă în relaţiile bilaterale și cred că poziţia viitorului preşedinte Ianucovici va rămâne aceeaşi.


La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Iată temele principale
:

Oricare va fi rezultatul alegerilor prezidenţiale din Ucraina, agenda relaţiilor Kiev-Chişinău nu va suferi schimbări radicale, afirmă experţii.

Locuitori de pe ambele maluri ale Nistrului speră că alegerile vor aduce mai multă stabilitate politică şi economică în ţara vecină.

Începem ca de obicei cu un buletin de ştiri despre principalele evenimente ale săptămânii trecute, prezentate de colega mea, Diana Răileanu.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Duminică, în Ucraina a avut loc al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. După numărarea a 99 la sută din buletine de vot, liderul Partidului Regiunilor Victor Ianucovici avea un avantaj de 3 puncte procentuale faţă de premierul Iulia Timoşenco. Pentru Ianucovici au votat aproximativ 49 la sută din alegători, iar pentru Timoşenco – aproximativ 46 procente. Observatorii OSCE au declarat că alegerile în Ucraina au corespuns în general standardelor internaţionale. Într-o conferinţă de presă la Kiev, Ianucovici s-a anunţat deja ca învingător. Pe de altă parte, Timoşenco a declarat că numărătoarea paralelă ar arăta o împărţire aproximativ egală a voturilor.

Un membru al noii preşedinţii OSCE, deţinută anul acesta de Kazahstan, a declarat la finalul unei vizite de trei zile în Moldova că aşteaptă cu nerăbdare reluarea negocierilor în problema transnistreană, în formatul 5+2, luna viitoare. Ambasadorul Bolat Nurgaliyev a spus însă că a înregistrat reţineri din partea transnistrenilor. El a spus că din discuţiile avute cu Igor Smirnov a înţeles că liderul de la Tiraspol nu are încredere în sinceritatea declaraţiilor autorităţilor de la Chişinău privind dorinţa de-a relua dialogul şi de-a mări încrederea între cele două maluri ale Nistrului.

Ministrul de externe Iurie Leanca a informat ca la inceptul lunii martie, la Chisinau o sa vina prima misiune a Uniunii Europene care va evalua situatia pentru a decide cand pot incepe discutiile privind liberalizarea regimului de vize pentru moldoveni. Leanca a precizat ca misiunea europeana va evalua cat este de pregatita Moldova si ce mai este de facut pentru a putea fi discutata liberalizarea regimului de vize.

Un consilier important al Kremlinului pe probleme de politica interna, Oleg Matveicev a fost demis, ca urmare a protestelor masive din regiunea Kaliningrad, de acum o săptămînă, cînd peste 10 mii de oameni au protestat pe străzi cerînd demisia premierului Vladimir Putin şi a guvernatorului regiunii, membru influent al partidului Rusia Unita.

China se opune categoric deciziei presedintelui american Barack Obama de a se intalni cu liderul spiritul tibetan Dalai Lama. Intalnirea este programata pe 17-18 februarie si continua o traditie a Casei Albe, inaugurata cu cel putin doua decenii in urma. Fiecare presedinte american s-a intalnit cu Dalai Lama pentru a exprima hotararea Statele Unite de a apara drepturile omului. De fiecare data China a protestat, acuzandu-l pe Dalai Lama ca militeaza pentru independenta Tibetului, ceea ce el neaga.

Uniunea Europeana şi-a exprimat ingrijorarea in legatura cu decizia autorităţile din Belarus de a impune un control strict asupra utilizatorilor de internet. Potrivit purtatorului de cuvint al biroului de afaceri externe al Uniunii Europene, autorităţile de la Minsk au facut „un pas in direcţia greşită”, intr-o perioada in care Uniunea cauta sa dinamizeze relatiile cu Minskul.

Ministrul de externe al Rusiei Serghei Lavrov a spus că Moscova speră că primească mai multe informaţii din partea Statelor Unite în privinţa planului de-a amplasa în România interceptoare antibalistice. Statele Unite au confirmat joi anunţul preşedintelui român Traian Băsescu privind intenţia amplasării unor elemente ale scutului antirachetă american pe teritoriul României. Preşedintele român a insistat că această măsură nu este îndreptată împotriva Rusiei.

NATO trebuie sa devina centrul unui sistem globalizat de securitate, a declarat Secretatul general al Aliantei, Fogh Rasmussen. Vorbind la conferinta internationala pe teme de securite de la Munchen, Fogh Rasmussen a pledat pentru o colaborare mai strinsa si intensa cu puteri regionale precum China, India sau Pakistanul. Totodată, el s-a declarat surprins ca in noua doctrina militara rusa, Alianta este perceputa drept un pericol pentru securitatea Rusiei. Doctrina nu reflecta realitatea si este in contradictie cu toate eforturile de a imbunatati cooperarea NATO cu Rusia, a spus Rasmussen.

Presedintele Iranului a cerut Agentiei atomice nationale sa inceapa imbogatirea uraniului la 20 la suta – un ordin care pare sa contrazica spiritul declaratiei facuta simbata, la Munchen, de ministrul iranian de externe. Acesta spunea ca Iranul a acceptat sa trimita uraniu in strainatate pentru a fi imbogatit, ceea ce va facilita aplanarea conflictului cu comunitatea internationala. Exista temerea ca Iranul foloseste uranium imbogatit nu numai pentru programe civile ci si pentru productia de arme nucleare.

La Sarajevo, doi senatori americani au cerut liderilor bosniaci să dea dovadă de unitate şi să rezolve o criză privind viitorul structurilor de guvernare. Senatorul republican John McCain şi senatorul democrat Joe Lieberman au spus că numai prin unitate Bosnia poate adera la structurile euroatlantice, NATO şi UE.
Bosnia este alcătuită din două entităţi autoguvernate, una musulmano-croată, alta sârbă, legate între ele de instituţii centrale slabe. Împărţirea confuză a puterii între centru şi entităţi duce adesea la paralizarea structurilor administrative.

Canalul public de televiziune georgian in limba rusă pentru tarile din regiunea Caucazului a hotarit aducerea in fata instantei internaţionale a operatorului francez Eutelsat, pentru ca a incalcat acordul prin care transmitea emisiunile acestui post de televiziune. Directorul canalului a acuzat compania Eutelsat că ar fi cedat presiunilor venite din partea Rusiei, dupa ce a acceptat un contract foarte avantajos din partea Gazpromului pentru preluarea unor emisiuni rusesti in locul celor georgiene. Compania Eutelsat, respinge aceste acuzatii.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Potrivit sondajelor de opinie la ieşirea de la urne, Victor Ianucovici a cîştigat alegerile prezidenţiale din Ucraina cu 3 pînă la miximul 5 la sută diferenţă față de premierul Iulia Timoşenco. O victorie la limită s-ar spune care ar putea fi contestată de cel învins. Iulia Timoşenco a vorbit în ultimele zile de perspectiva unor fraude masive in favoarea lui Ianukovici, a amenintat că va scoate lumea pe stradă să protesteze, dar duminică, în declaraţiile făcute, a omis aceste ameninţări. Revine la microfon, Diana Raileanu.

Iulia Timoşenco este prim ministru al Ucrainei şi va rămâne în această funţie cel puţin până la mijlocul anului, când este de aşteptat ca Ianucovici, dacă victoria lui este confirmată, să organzite alegeri generale. În speranţa că partidul regiunilor, pe care îl conduce, va câştiga majoritatea voturilor. Revenind însă la turul de balotaj de duminică, după numărarea a 98 la sută din voturi, Ianucovici este creditat cu 49 la sută din voturi, Timoşenco – cu aproximativ 46.

„Cred că am făcut primii paşi spre reunificarea ţării”, a declarat între altele Ianucovici, în cursul nopţii după alegeri. Semnificativ nu este atât ce a spus, ci cum a spus, mai precis în ce limbă a vorbit. În rusă. Marcând astfel ruptura destul de clară între Estul si Sudul Ucrainei, regiuni mai degrabă rusofone, şi Vestul Ucrainei, regiune mult mai naţionalsită, dar şi mai pro-occidentală, se pare, regiunea unde se regăseşte electoratul premierului Iulia Timoşenco.

Ianucovici a apărut pe şcena politică ucraineană in 2004, cînd a fost desemnat de fostul preşedinte Kucima drept succesor. A fost înfrint atunci în urma unor proteste masive, cunoscute astăzi sub numele de Revoluţia portocalie.

Deşi Ianucovici a fost mereu prezentat drept politicianul Estului rusofon, în aceşti 5 ani el s-a poziţionat mai degrabă în centru. Lingvistic vorbind, schimbarea a fost marcată de faptul că şi-a ținut majoritatea discursurilor în ucraineană. Duminică seară însă a revenit la rusă, poate pentru a marca faptul că nu-şi ignoră electoratul tradiţional.

Pe de altă parte, Iulia Timoşenco rămâne combativă, afirmând că alegerile nu sunt pierdute decât după numărarea ultimului vot.

Numai că este greu de crezut că premierul Timoşenco ar putea mobiliza, cum a ameninţat, mulţi ucrainieni să iasă pe stradă să protesteze împotriva eventualei ei înfrângeri, cum s-a întîmplat în 2004. Nu numai pentru că ea reprezintă astăzi puterea, nu opoziţia, dar şi pentru că mulţi ucrainieni sunt profund dezamagiţi de ultimii 5 ani şi de guvernarea portocalie care s-a remarcat în prea multe cazuri prin lupte interne şi ignorarea promisiunilor electorale.

-------------------------------------

Aşadar, discutăm astăzi despre alegerile prezidenţiale din Ucraina şi eventualul lor impact asupra relaţiilor moldo-ucrainene. Invitatul ediţiei de astăzi este expertul Oleksandr Sushko, directorul ştiinţific al Institutului pentru cooperare euro-atlantică de la Kiev.

Radu Benea: Dle Sushko, am auzit unii experţi spunând că aceste alegeri ar fi decisive pentru vectorul politicii externe a Ucrainei. În acest context, ce impact ar putea avea asupra relaţiilor cu Republica Moldova şi asupra reglementării transnistrene?

Olexandr Sushko
Oleksandr Sushko
: „Oricine ar obţine victoria în alegerile prezidenţiale, este puţin probabil ca relaţiile Ucrainei cu Republica Moldova să sufere, în perspectivă, schimbări radicale. Pentru că aceste relaţii nu sunt marcate de contradicţii deosebite. Există conştientizarea anumitor interese comune şi a problemelor ce persistă în relaţiile bilaterale, de aceea eu cred că poziţia viitorului preşedinte va rămâne aceeaşi.

În plus, trebuie să ţinem cont că în Ucraina preşedintele nu mai deţine suficiente împuterniciri pentru a decide cursul politicii externe, spre deosebire de cele pe care le avea în anul 2004, când preşedintele era practic şeful puterii executive şi nu doar şef al statului. Aşa că astăzi, schimbarea preşedintelui nu înseamnă şi schimbarea automată a guvernului. Deci, trebuie să ţinem cont şi de acest factor, atunci când analizăm perspectiva relaţiilor bilaterale. De aceea, eu cred că este puţin probabil să apară nişte chestiuni noi pe agenda comună în viitorul apropiat”.

Radu Benea: Opinia invitatului nostru de astăzi, expertul Oleksandr Sushko, directorul ştiinţific al Institutului pentru cooperare euro-atlantică de la Kiev.

Dar ce poate aştepta Chişinăul de la scrutinul prezidenţial din Ucraina? - a încercat să afle colega mea, Valentina Ursu, de la fostul ministru moldovean de externe Nicolae Cernomaz şi fost ambasador al Republicii Moldova la Kiev.

Nicolae Cernomaz: Pentru noi cel mai important ar fi o claritate a oficialului Kiev fata de problema transnistreană. Uitati-va la plasarea geografică a acestei regiuni. Are frontiera numai cu Ucraina. De faptul care va fi atitudinea noii guvernari faţă de acest teritoriu, depinde poate chiar existenţa acestei regiuni.

Valentina Ursu: Pe parcursul acestor ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova incoace, ce atitudine a avut Kievul faţă de solutionarea problemei transnistrene?
Nicolae Cernomaz


Nicolae Cernomaz
: Se vorbea una, oficial era foarte frumos, dar cand trebuia sa rezolvam practic ceva, era imposibil. Cand a fost semnat un tratat de liber schimb si comerţ, extraordinar de important pentru noi. L-au semnat 2 preşedinţi, dar Rada nu l-a ratificat. Ucraina a ramas una din cele mai corupte regiuni in Europa, erau interese absolut meschine, interese de grup in rezolvarea problemelor inclusiv cu Transnistria. Deoarece acolo era o spalatorie enorma de bani, o contrabandă nemaipomenita. Existenţa acestui teritoriu s-a bazat si se bazează in mare măsură.

Valentina Ursu: Dar daca nu ne-am apărat interesele pe parcursul acestor ani, cum am aştepta o reactie pozitivă a Kievului, să fie ei mai mult interesati de rezolvarea problemelor noastre?


Nicolae Cernomaz: Printre altele, problema Ucrainei, la justa valoare, a fost tratată pentru prima dată de prim-ministrul Vlad Filat, care a vorbit despre importanta Ucrainei in solutionarea problemelor noastre; şi domnul Ghimpu, preşedintele interimar, a vorbit si el despre aceste probleme. In rest, in toti acesti ani nu am prea auzit sa se vorbească la modul serios. Adesea facem plocoane acolo unde nu ni se cere. Fara sa supar pe nimeni, trebuie nu trebuie, toti se duc cu plocon la Moscova, chiar in preajma alegerii preşedintelui. Dar ei nu inteleg ca vecinul tau mai mult iti va rezolva problemele, si este obligat, pentu propria lui securitate.

Valentina Ursu: Pentru ca vorbim despre scrutinul prezidential de duminică, haideti sa vedem, incotro merge Ucraina? Spre est sau spre vest?

Nicolae Cernomaz: Sunt naivi acei care cred ca va merge spre est sau spre vest. Ianucovici care este catalogat ca unul care este pro-rus, toti vor fi pentru Ucraina. Rusia are mari interese in aceasta regiune. Primul si cel mai important este flota care este in Marea Neagra, din Crimeea. Pana in 2017 trebuie sa fie retrasă. Eu sunt sigur ca oricine ar veni, vor fi alte tarife de plată. Uitati-va ce se intampla. Federatia Rusă le pune niste tarife cosmice la gaz. Daca tu imi pui mie asemenea tarife, eu trebuie sa gasesc o parghie sa te pun la pământ. Preturile conventionale care au fost puse pentru bazarea acesti flote, clar ca nu mai este sub nicio critica a realitatilor de astăzi. Cine nu ar veni, Iuşcenco, Tighibco, Timoşenco, asta nu ar schimba nimic in relatiile cu Rusia. Toti vor păstra interesul faţă de Ucraina.

Valentina Ursu: Va merge Ucraina pe calea integrarii europene? Negocierile sunt cu mult mai avansate decat negocierile pe care le-a purtat Chisinaul.


Nicolae Cernomaz: Pentru ca noi o zi eram pro-ruşi, a doua zi eram pro-Bruxelles. Ei au mers mai consecvent. In primul rand ei au o echipă de negociatori foarte serioasa, sa recunoastem. Ei au pus niste prioritati care trebuiau rezolvate.

Valentina Ursu: Pentru ei era prioritar integrarea euro-atlantică.


Nicolae Cernomaz: Si rămâne. Nu prea cunosc eu cazuri cand mergem in Europa, dar fără NATO.

Fostul ministru moldovean de externe şi ambasador al Republicii Moldova la Kiev, Nicolae Cernomaz.

----------------------------

În preajma alegerilor, Europa Liberă a încercat să afle: care sunt intenţiile de vot ale cetăţenilor ucraineni care locuiesc în regiunea transnistreană?

„Soţul are cetăţenie ucraineană. Însă, aşa cum la Tiraspol nu există secţii de votare, el n-o să voteze. La Chişinău îi este greu să meargă”.

„Nu aş vota deloc sau aş vota împotriva tuturor. Eu cred că nici un candidat nu e destoinic”.

„Sunt ucraineancă. Din Poltava. M-au trimis la lucru prin repartizare, aşa era pe timpuri, şi am rămas aici, în Transnistria. Nu am putut obţine paşaport ucrainean, apoi l-am primit pe cel moldovenesc. Şi acum, nici nu ştiu cine sunt. Aş vota cu Ianucovici. Vorbeşte foarte frumos şi promite multe, poate că va fi mai bine, cine ştie? Eu aş merge şi la Chişinău, numai să pot vota pentru cine vreau eu”.

„Aş vota cu Ianukovich, pentru că e un om de treabă. Am văzut atitudinea sa faţă de oameni, nu-i ca Iuşcenco sau Timoşenco”.

„Sunt cetăţean al Ucrainei. N-am să merg să votez, sunt în sesiune, dar cu doi an în urmă aş fi votat cu Ianucovici. Însă, acum nu. Nu mă interesează prea mult ce se întâmplă acum în Ucraina, trăiesc în Transnistria şi apoi eu nu cred că lumea de aici ar putea schimba ceva”.

„Cu Ianucovici, pentru că data trecută am votat cu Iuşcenco. Am cetăţenie urcraineană şi sper să fie mai bine. Nu numai în Ucraina, dar şi în Transnistria, pentru că locuiesc aici. Ce înseamnă mai bine? Adică mai multă linişte la ei, iar noi, republica noastră să obţinem recunoaştere. Îmi pare rău că n-au votat data trecută cu Ianukovich”.

Opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

-------------------------------------
Potrivit datelor oficiale, cei mai mulţi ucraineni din R. Moldova cu drept de vot locuiesc în regiunea transnistreană. Alisa Kohanova, preşedinta Asociaţiei Culturii Ucrainene din Tiraspol, crede că Ucraina are un viitor luminos, dar alegerile prezidenţiale din Ucraina nu vor putea schimba situaţia din Transnistria.

Alisa Kohanova
: „Suntem vecinii nemijlociţi ai Ucrainei. Aici locuiesc compact un număr foarte mare de ucraineni, inclusiv cu cetăţenie ucraineană. Evident că ne interesează tot ce se întâmplă în Ucraina: şi viaţa economică, şi cea politică, şi cea culturală. Am vrea desigur ca viitorul preşedinte să se gândească şi la ucrainenii din vecinătate sau din aşa numita diasporă apuseană. Aşa că pentru noi aceste alegeri sunt un moment foarte important, pentru că suntem ucraineni şi dorim bine Ucrainei. Cu ce se vor sfârşi alegerile şi dacă ne vom bucura după asta de atenţia elitei ucrainene, rămâne de văzut, pentru că până acum nu prea am avut parte de aşa ceva, chiar dacă sub preşedintele Iuşcenco, organizaţiile noastre şi şcolile ucraineşti au primit manuale şi computere. Este o picătură în mare, în comparaţie de ceilalţi”.

Alisa Kohanova ne-a mai spus că organizaţiile etnicilor ucraineni din stânga Nistrului sunt indignate că în Republica Moldova au fost deschise doar 3 secţii de votare, două la Chişinău şi una la Bălţi, şi nici o secţie de vot în regiunea transnistreană. Şi asta în ciuda cererilor repetate către autorităţile ucrainene. Alisa Kohanova crede că e un lucru regretabil, pentru că nu doar numărul ce cetăţeni ucraineni în Transnistria este mare, dar şi interesul lor faţă de alegeri, dovadă fiind rata înaltă de participare, de câteva mii de persoane, la ultimul scrutin prezidenţial în 2004.

Dar ce cred locuitorii Chişinăului despre miza alegerilor prezidenţiale din Ucraina şi impactul pe care ar putea să-l aibă în interior şi în relaţiile cu vecinii?

-----------------------------------------------
„Poate se va mai imbunatati relatiile intre ucraineni acolo, dupa aceste alegeri. Le doresc să trăiască la fel de bine cu Rusia, Europa cat si cu Moldova. Ei trebuie sa faca regulă la ei acasă”;

„Relatiile cu Ucraina sunt cele mai complicate. Avem probleme de graniţă, probleme culturale. Personal ştiu cum KGB-ul ucrainean luptă acolo impotriva moldovenilor. Uitati-va cum dispar scolile române una după alta din Ucraina. Nu se stie in ce directie va merge politica Ucrainei. Poate Ianucovici isi va da seama in sfarsit ca trebuie sa ducă altfel politica. Daca or fi cu faţa spre Europa, relatiile se vor dezvolta si cand vor dispărea graniţele vom intra odata cu ei in Europa, dar pana atunci problemele vor fi foarte mari”;

„Problema este cu hotarul de la Palanca. Energia, gazele care vin in Moldova sunt la un preţ exagerat pentru ca tranzitul este mare pe teritoriul Ucrainei. Relatiile se vor stabili cu puterea care vine, depinde de diplomatia guvernului Filat, trebuie sa avem o politica corecta cu toti vecinii”;

„Daca este stabilitate in Ucraina, avem de la cine lua un exemplu pozitiv. Ceea ce tine de Transnistria, cuvantul lor inseamna foarte mult”;

„Trebuie facut ceva cu hotarele acestea. Sa fie mai simplu de intrat, de ieşit. Să mă duc fara probleme, fără să stau 3 ore la vamă, fără să plătesc, poate ne-om duce mai des.”

--------------------------------
Opinii, culese la întâmplare de corespondenţii noştri pe străzile Chişinăului.
XS
SM
MD
LG