Linkuri accesibilitate

7.02 - Chișinău: Președinția Moldovei despre integrarea europeană


Anatol Golea, în anul 2000, purtător de cuvînt al Președinției

Anatol Golea, în anul 2000, purtător de cuvînt al Președinției

Preşedintele Petru Lucinschi este de părerea că ideea integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană trebuie să devină un deziderat naţional.


7 februarie 2000

Actualitatea în Republica Moldova

Președinția Moldovei despre integrarea europeană.


La microfon Dan Ionescu, care vă spune „Bun găsit” la Programul Actualitatea în Republica Moldova. Iată temele emisiunii: Preşedinţia despre perspectivele integrării europene, Compania spaniolă Union Fenosa va prelua trei reţele de distribuire a electricităţii, Proprietarii de maxi-taxi continue să ameninţe cu declanşarea unei greve, Numărul infracţiunilor şi crimelor a crescut faţă de anul trecut, precum şi Un punct de vedere, de Igor Munteanu. Integrarea europeană trebuie să devină o adevărată idee naţională pentru cetăţenii Republicii Moldova. Acest apel al preşedintelui Petru Lucinschi a părut să domine briefingul de astăzi de la Preşedinţie, aşa cum puteţi afla de la corespondenta noastră de la Chişinău, Eleonora Lisnic:

Preşedintele Petru Lucinschi este de părerea că ideea integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană trebuie să devină un deziderat naţional, a declarat astăzi purtătorul de cuvânt al şefului statului, Anatol Golea. Tema integrării europene a fost predominantă la briefingul de astăzi, susţinut de purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei. Anatol Golea a calificat drept „speculaţii” comentariile din mass-media de la Chişinău, potrivit cărora admiterea României la negocierile de aderare la Uniunea Europeană va avea ca rezultat instituirea unei cortine de fier la graniţa moldo-română.

Anatol Golea: „Uniunea Europeană niciodată nu a instaurat cortine de fier şi nu a divizat ţările. Întotdeauna hotarele Uniunii Europene au fost flexibile, unele ţări au parcurs şi o cale de 20-30-40 de ani până au devenit membre a Uniunii Europene. Preşedintele Petru Lucinschi consideră că ar fi extraordinar de bine, dacă ideea integrării europene ar deveni o idee naţională, de consolidare a societăţii”.

Preşedintele Petru Lucinschi, potrivit purtătorului său de cuvânt, sprijină ideea atragerii Uniunii Europene în soluţionarea definitivă a problemei transnistrene. La următoarea reuniune la nivel înalt în problema transnistreană, programată pentru luna iulie, alături de reprezentanţii Federaţiei Ruse, Ucrainei şi OSCE, ar putea să participe şi reprezentanţi ai Uniunii Europene. Diferendul transnistrean este, în opinia Preşedinţiei, un obstacol serios pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

Cât priveşte menţinerea calităţii de membru al Comunităţii Statelor Independente, concomitent cu declaraţiile proeuropene ale oficialilor moldoveni, Golea a declarat că aceste două aspecte nu trebuie văzute ca unele care se exclud reciproc: „Trebuie să menţionăm că partenerii noştri din Occident înţeleg de minune: dacă 60 la sută, 65 la sută din producţia agricolă din Republica Moldova, deocamdată, se exportă în Federaţia Rusă, atunci suntem interesaţi în zona comerţului liber, care se discută foarte mult şi, cu părere de rău, nu ştiu când se va ajunge la implementarea acestor proiecte, la respectarea acordurilor, care au fost semnate în acest sens.

Desigur, trebuie să căutăm căi de desfacere în Occident, trebuie, în primul rând, să aderăm la Organizaţia Mondială a Comerţului, suntem foarte aproape de realizarea acestui deziderat. Ştiţi care este specificul Republicii Moldova, din momentul în care în Constituţie este stipulat că Moldova este o ţară neutră şi nu face parte din blocuri militaro-politice, Republica Moldova nu a aspirat în NATO şi nu a devenit membru NATO. Poate din această cauză intenţiile, aspiraţiile de integrare europeană a Republicii Moldova au fost puţin cam atenuate, cam palide comparativ cu celelalte ţări, chiar cu vecinii noştri, România, Bulgaria, care au aspirat spre NATO”.

Referindu-se la creşterea substanţială a numărului cetăţenilor moldoveni, care asaltează zilnic Secţia consulară a Ambasadei române pentru a obţine cetăţenia României, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei a spus că la indicaţia şefului statului, această problemă este studiată de Ministerul Afacerilor Interne şi de cel al Afacerilor Externe. În această ordine de idei, Anatol Golea a vorbit despre necesitatea de a tempera agitaţia provocată de teama că Bucureştiul ar putea introduce obligativitatea vizelor pentru cetăţenii moldoveni. Reamintim, că dacă, până nu demult, numărul cetăţenilor care solicitau cetăţenia română nu depăşea 20 de persoane pe zi, în prezent numărul solicitanţilor, care stau zilnic în rând este mai mare de o mie.

Constituţia Republicii Moldova interzice dubla cetăţenie, cu excepţia cazurilor, în care cu cel de-al doilea stat ar fi semnat un acord special. Deşi asemenea acorduri nu au fost încheiate nici cu România şi nici cu Federaţia Rusă, numărul cetăţenilor moldoveni care au şi cetăţenie română se ridică, potrivi unor estimări neoficiale, la 300 de mii, iar cel al cetăţenilor moldoveni care deţin şi cetăţenia rusă este doar puţin mai mic. Chiar dacă mai târziu Uniunea Europeană va cere României să înăsprească regimul de trecere a frontierei, Preşedinţia speră că Bucureştiul şi Chişinăul vor găsi o modalitate de a nu îngreuna deplasarea cetăţenilor moldoveni în dreapta Prutului.

Din Chişinău, Eleonora Lisnic, pentru Radio Europa Liberă.

*

Dan Ionescu: Preşedinţia pare, cel puţin, la fel de interesată şi de aprofundarea relaţiilor cu Statele Unite al Americii. Luni preşedintele Lucinschi s-a întîlnit cu ambasadorl american la Chişinău, Rudolf Perina, spre a discuta modalităţile de implementare a Programului „Pământ”, conceput să ajute la restaurarea simţului de proprietate în agricultură, un domeniu devastat de aproape jumătate de secol de mentalităţi colhoznice şi sovhoznice.

Tot astăzi Consiliul economic suprem de pe lângă Preşedinţia Republicii Moldova a lansat proiectul unui document cu bătaie lungă, intitulat „Strategia naţională pentru dezvoltare durabilă”. Documentul a fost elaborat în cadrul proiectului Moldova-21 al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.
XS
SM
MD
LG