Linkuri accesibilitate

Creditul FMI contribuie la stabilitatea financiară a Moldovei


Valeriu Prohnițchi

Valeriu Prohnițchi

Valeriu Prohnițchi (Expert Grup): Problema fundamentală a Moldovei este că avem puţine locuri de muncă care generează foarte puţine venituri, inclusiv venituri bugetare.


Primul ministru, ministrul de finanţe şi guvernatorul Băncii Naţionale, împreună cu reprezentanţi ai Fondului Monetar Internaţional sunt aşteptaţi astăzi să iasă în faţa presei, cu detalii despre programul economic al FMI pentru Republica Moldova în valoare de peste 574 de milioane de dolari, pentru următorii trei ani. Despre beneficiile, dar şi costurile acestui program discutăm cu economistul Valeriu Prohniţchi, director executiv al Centrului analitic independent Expert-Grup
.

Radu Benea: Dle Prohniţchi, de ce are nevoie Moldova de atâţia bani de la FMI? Este vorba, totuşi, de mai bine de o jumătate de miliard de dolari!

Valeriu Prohniţchi: Pentru că Moldova are nevoie, cum a spus şi FMI-ul şi Guvernul, de stabilizarea de moment a situaţiei bugetare şi pentru a completa rezervele valutare ale ţării. Acest lucru este ca un semnal pentru investitori şi donatori care vor oferi acum Republicii Moldova bani cu mai multă uşurinţă.

Radu Benea: Unde concret vor ajunge banii de la FMI, cui sunt destinaţi?


Valeriu Prohniţchi: O parte din bani vor ajunge ca sprijin financiar direct bugetului, dar cea mai mare parte din bani vor merge spre Banca Naţională a Moldovei pentru completarea rezervelor valutare.

Radu Benea: De ce este un semnal pentru investitorii străini, ce semnal dă un acord cu FMI-ul?


Valeriu Prohniţchi: Un acord cu FMI spune în primul rând că Guvernul este intenţionat să-şi stabilizeze sistemul financiar, sistemul bugetar şi că este serios în privinţa rambursării acestor credite. Cu alte cuvinte, Guvernul devine mai credibil atunci când are o înţelegere cu FMI şi primeşte bani din partea Fondului.

Radu Benea: Dar ce obiective principale are programul cu FMI? Ce scopuri urmăreşte?


Valeriu Prohniţchi: Multe detalii ale programului încă nu le cunoaştem, dar în esenţă obiectivele pe termen scurt sunt de a stabiliza bugetul. Acum bugetul nu este nici pe de parte stabilizat, sunt riscuri mari, guvernul are obligaţii mari iar veniturile în 2010 vor fi destul de mici. În al doilea rând, BNM a promis că va trece la ţintirea directă a inflaţiei, pentru aceasta are nevoie de rezerve valutare pentru a face faţă cererii de valută care poate fi destul de mare, mai ales în 2011 acest lucru poate fi valabil. Iată deci, acestea sunt două obiective esenţiale la care acest program este menit să facă faţă. Evident că acest program presupune îndeplinirea unor serii de condiţionalităţi cum sunt numite atunci când ne referim la FMI, în cea mai mare parte ele ţin de indicatori macroeconomici cum ar fi inflaţia, rezervele valutare ale băncii, dar sunt şi o serie de indicatori structurali şi instituţionali care presupun că Guvernul va înlătura constrângerile care împiedică business-ul, că va înlătura mult-vorbitele monopoluri, etc.

Radu Benea: Dle Prohniţchi, ce înseamnă o stabilizare bugetară? Înseamnă că banii vor acoperi găurile din buget, vor fi utilizaţi la angajamentele sociale care nu sunt acoperite?

Valeriu Prohniţchi: Asta înseamnă că este la discreţia Guvernului să utilizeze aceşti bani. Evident că condiţia este ca aceşti bani să fie utilizaţi cu maximă prodenţă şi ca să fie posibilă returnarea lor atunci când va veni scadenţa. Termenii financiari sub care au fost acordaţi aceşti bani sunt destul de generoşi, dar totuşi nu este vorba de un grant, este vorba despre un credit, Guvernul trabuie să demonstreze înţelepciune în utilizarea acestor bani. Să fie consumaţi la modul propriu nu ar fi tocmai indicat.

Radu Benea: Ce costuri va avea de plătit populaţia? Salariaţii, pensionarii, bugeratii - ce categorii?


Valeriu Prohniţchi
: Costurile financiare propriu zise nu sunt atît de mari pentru că dobânda este neglijabilă la ambele părţi ale acestui credit. Altceva este că Guvernul să implementeze o serie de reforme, unele dintre ele vor durea. Spre exemplu, Guvernul stă în faţa unei dileme foarte clare, avem un sector public supradimensionat, adică aici lucrează prea mulţi oameni şi ineficient. Nu este problema Fondului, este problema noastră. Nu Fondul ne impune să reducem numărul de angajaţi, ci raţionalitatea economică ne impune să facem acest lucru.

Radu Benea: Dar va fi redus numărul de bugetari?

Valeriu Prohniţchi
: Nu ştiu, e ca o ipoteză. De multe ori s-a invocat faptul că Fondul ne impune să reducem numărul de angajaţi. FMI în esenţă nu impune, dacă nu vrei să reduci numărul de angajaţi, problema ta, însă nu te adresa la Fond. FMI identifică acest lucruri ca pe o constrângere fundamentală şi este o constrângere. În sistemul bugetar din Republica Moldova chiar avem prea mulţi oameni şi ei sunt extrem de ineficienţi în ceea ce fac.

Radu Benea: Când ar putea fi dezgheţate indexările şi majorările de pensii şi salarii?

Valeriu Prohniţchi: Cred că în 2011 va fi posibil de făcut acest lucru cu condiţia majoră că Guvernul va putea să aducă în ţară mai multe investiţii. Problema fundamentală a Moldovei nu este în faptul că nu avem bani, ci că avem puţine locuri de muncă care generează foarte puţine venituri, inclusiv venituri bugetare. Dacă Guvernul va fi în stare să deschidă mai larg această poartă care a fost întredeschisă cu ajutorul Fondului, bani în ţară vor veni şi mai mulţi.

Radu Benea: Guvernările anerioare au mai luat credite de care nu s-a ales nimic. Şi nu au fost atât de mari, pe o anumită durată. De ce? Care este principala explicaţie şi cam acelaşi lucru reproşează adversarii actuali ai guvernului, că acesta ar fi un preţ prea mare pentru stabilitatea ţării.

Valeriu Prohniţchi
: Adversarii utilizează un stereotip că Moldova ar fi o ţară extrem de puternic îndatorată. În esenţă, Moldova este o ţară foarte puţin îndatorată în comparaţie cu alte ţări din regiune şi condiţiile financiare prin care sunt atraşi aceşti bani de la FMI sunt foarte favorabile pentru ţară. Orice Guvern are nevoie de bani, banii precedenţi care au fost aduşi în ţară nu putem spune că nu se văd, se văd măcar în aceleaşi rezerve active oficiale din rezerva Băncii Naţionalea Moldovei care au fost clădite în mare parte cu ajutorul venit din partea FMI. Este adevărat că o bună parte din banii care au fost aduşi în ţară în proiecte investiţionale au fost la modul propriu furaţi, delapidaţi. Aici chiar cred că e o situaţie cînd organele de control ar trebui să-şi facă mai bine datoria.
XS
SM
MD
LG