Linkuri accesibilitate

Strîngerea legăturilor cu România: aşteptările Chişinăului în domeniul transporturilor


Ministrul transporturilor Anatol Şalaru

Ministrul transporturilor Anatol Şalaru

Interviu cu ministrul moldovean de resort Anatol Şalaru

Anatol Şalaru: Primul punct pe care l-am discutat a fost necesitatea de face schimbari in legaturile aeriene care exista intre Republica Moldova şi România. Astazi avem bilete la Bucuresti mai scumpe decat avem la Moscova si multe alte orase. Pana acum nici TAROM si nici partea moldovenească, nu am in vedere AIR MOLDOVA, dar administratia, fosta guvernare nu au avut dorinta de a schimba ceva. Dimpotriva, au avut dorinta arzatoare de a bloca aceste relatii. Poate nu urmareau decat scopul financiar de a castiga cat mai mult, ca era o ruta foarte avantajoasă. Cel mai ieftin bilet tur-retur la Bucuresti costa 270 de Euro. Avioanele sunt pline de pasageri. Oamenii pleaca la Bucuresti, avand un interes de serviciu sau un interes personal. Omul vrea sa plece dimineaţa la Bucuresti si seara sa vina acasa, sa nu cheltuie bani pentru hotel sau pentru alte chestii. Rutele trebuie organizate in asa fel incat dimineaţa sa plece si seara sa se intoarcă. La noi rutele erau ori seara ori dimineaţa. Astfel, marea majoritate preferau sa mearga cu masina la Bucuresti.

Valentina Ursu: Cu cat se vor miscora pretul la bietul de avion?

Anatol Şalaru: In primul rand vor fi curse dimineaţa si seara, tur-retur. Biletul tur cel mai ieftin va costa 60 Euro, iar tur-retur va fi de la 110 Euro în sus, si nu de la 270 ca pana acum.

Valentina Ursu: Dar in cazul ăsta nu ar putea spune ca e nerentabil?


Anatol Şalaru: Nu, pentru ca noi vom mari numarul de locuri si de zboruri catre Bucuresti si vom atrage cat mai multi calatori.

Valentina Ursu: Spuneati in alt interviu ca impreuna cu partea româna ati putea ajunge la o intelegere referitor la constructia unor drumuri nu neaparat de nivel national dar sa lege localitatile de pe ambele maluri ale Prutului. Aceasta intentie se materializează?


Anatol Şalaru: Aceasta este ideea mea, sunt autorul, ma mandresc la asta, nu o sa renunt, voi insista pana la capat. Am cerut si la intalnirea cu ministrul Berceanu si la intalnirea cu doamna ministru Elena Udrea, ca statul român sa faca un cadou cetatenilor Republicii Moldova de 300 km de drumuri locale. Pana acum am facut poduri de flori, schimburi de biblioteci, de delegatii culturale, dar e timpul deja sa trecem la actiuni mai pragmatice. Drumuri care leaga 2 sate sau un sat de centrul raional. In total am cerut 300 de km.

Valentina Ursu: Cât ar costa?

Anatol Şalaru: Depinde de drum, nu pot sa fac o estimare acum. Partea româna va face estimarile, ei vor alege sectoarele de drum.

Valentina Ursu: Dar ei au acceptat ideea propusă?

Anatol Şalaru: Acesti 2 ministri au acceptat propunerea, preşedintele Basescu va discuta cu preşedintele Ghimpu in cadrul vizitei la Chisnau aceasta problema. Aceasta problema depaseste cadrul unui minister. Este problema guvernului, a ministerului de finanţe, a statului român, si sper ca noi vom avea aceasta sustinere.

Valentina Ursu: Dar care ar fi motivul ca s-a intarziat cu darea in exploatare a podului de la Rădăuţi-Lipcani?


Anatol Şalaru: Nu a fost construita vama. Consiliul judetean din Botosani trebuia sa gaseasca bani pentru aceasta vama, dar nu au fost gasiti acesti bani. Am pus aceasta problema acum la Bucuresti şi ni s-a promis ca in cel mai scurt timp va fi rezolvata aceasta problema. Daca tot a venit vorba de pod, am mai facut o propunere, am inceput discutiile la Bucuresti, e o idee care la fel a fost acceptata. Urmeaza sa gasim sursele de finanţare.

Am propus ca simbolic sa fie topita sarma ghimpata pe care o scoatem de pe Prut si sa construim un pod la Ungheni. Bine, poate nu ne ajunge metalul pentru un pod, dar odata ce a fost ratificata Convenţia privind Micul Trafic la Frontieră, cetatenii nostri, in numar mare, se vor deplasa in România. Sunt unele zone in care cetatenii au de facut cate 100 de km pana la un punct de trecere vamal. Am propus la Bucuresti sa facem 2 poduri. Unul la Leova si unul al Ungheni, pentru a facilita accesul oamenilor la un punct de frontiera fara prea mari cheltuieli.

Valentina Ursu: Credeti chiar că e posibil ca din sarma ghimpata sa fie construita un pod sau chiar două?


Anatol Şalaru: Nu. Vom face o parte din pod, pe care o vom inscriptiona, ca aceasta parte este facuta din sarma ghimpata. Dar sa stiti ca sunt cateva sute de tone de sarma ghimpata de-a lungul Prutului. Si aceasta sarma ghimpata poate sa dea o bucata buna din pod. Un pod costă in jur de 7 milioane de Euro, e costisitor dar pana in 1944 pe râul Prut erau 25 de poduri, dar acum sunt doar 5, din care 4 sunt functionare. Şi un baraj la Costesti-Stânca. Noi trebuie sa le facem functionale. Cu cât mai multe poduri, cu atât mai bine.

Valentina Ursu: In alt interviu pentru Europa Libera declarati ca veti merge la Bucuresti si veti propune ca atunci cand vine vorba despre transportul feroviar, sa propuneti ca controlul de catre graniceri si vama sa fie efectut pe parcursul unei portiuni de drum.

Anatol Şalaru: Am discutat acest subiect cu ministrul Berceanu. Ei analizează propunerea noastră. Probabil va fi un grup mixt de control, urmeaza sa stabilim modalitatea. Suntem in discutii si cu granicerii nostri ca sa scurtam aceasta perioada de stationare de 4 sau 5 ore la Ungheni si la Nicolina la Iaşi.
XS
SM
MD
LG