Linkuri accesibilitate

Studiu UE recomandă ca lecţiile despre Holocaust să fie predate în contextul problemelor actuale sau trecute ale drepturilor omului

Uniunea Europeană a efectuat în premieră un studiu despre rolul memorialelor şi muzeelor Holocaustului în educarea tinerilor despre Holocaust şi drepturile omului. Studiul întitulat “Descoperă trecutul în numele viitorului” încurajează predarea lecţiilor despre Holocaust prin prisma drepturilor omului, aşa încât tinerii să poată înţelege mai bine crimele din trecut, ca ele să nu se repete în viitor.

La lecţiile despre Holocaust predate în şcolile din ţările membre ale Uniunii Europene trebuie să se facă o mai bună legătură cu respectul pentru drepturile omului. Aceasta este constatarea principală a studiului realizat la comanda Agenţiei Uniunii Europene pentru Drepturile Fundamentale. El va va fi prezentat miercuri, Ziua Internaţională a Comemorării Holocaustului, la o conferinţă a miniştrilor educaţiei din Uniunea Europeană şi Israel la Auschwitz, fostul lagăr nazist unde au fost ucişi aproximativ 1 milion 100 de mii de oameni, majoritatea evrei.

Studiul porneşte de la premiza că „cunoaşterea şi reflectarea asupra trecutului sunt esenţiale pentru a găsi răspunsuri provocărilor de astăzi, pentru a nu repeta greşelile din trecut”.

Agenţia Uniunii Europene cere ţărilor membre să integreze mai bine în programele şcolare predarea drepturilor omului şi recomandă ca lecţiile despre Holocaust să fie predate, pentru o mai bună înţelegere, în contextul problemelor actuale sau din trecut ale drepturilor omului.

"Constatările studiului nostru relevă importanţa predării Holocaustului”, spune directorul agenţiei, Morten Kjaerum. „Dar la orele de istorie nu se face legătura dintre evenimente importante ca Holocaustul şi drepturile omului”.

Igor Caşu
Istoricul de la Chişinău, Igor Caşu spune că Holocaustul este predat în şcolile din Moldova din 2001, în cadrul cursului de istorie universală, dar nu există o metodologie de predare care să-l plaseze neapărat în contextul drepturilor omului.

Abordarea propusă de Uniunea Europeană i se pare lui Caşu „justificată din perspectiva drepturilor omului pentru că nazismul a fost criminal şi inuman atât prin obiectivele sale, care au prevăzut purificarea rasială, cât şi prin metodele pentru realizarea acestui obiectiv”.

Igor Caşu, care este şi vicepreşedintele comisiei nou create la Chişinău pentru studierea regimului totalitar comunist, spune că plasarea în contextul drepturilor omului poate fi făcută şi mai simplu în cazul comunismului.

Însuşi regimul a pretins să împărtăşească aceste valori”, spune Caşu. „Comunismul avea obiective umane, dar şi-a arătat faţa adevărată. Regimul comunist, ideologia comunistă s-au compromis în ultimă instanţă prin faptul că au justificat folosirea terorii pentru atingerea acestor scopuri”.

Igor Caşu împărtăşeşte opinia Agenţiei Uniunii Europene pentru Drepturile Fundamentale potrivit căreia cunoaşterea ororilor trecutului poate împiedica repetarea lor în viitor.

„Un cetăţean care este informat clar despre ce înseamnă stalinismul, de exemplu, va avea o cultură civică ridicată şi va face o alegere în plan politic, în planul viaţii sociale cu totul distinctă”, spune istoricul Igor Caşu, vicepreşedintele comisiei prezidenţiale de la Chişinău pentru studierea regimului totalitar comunist.
XS
SM
MD
LG