Miniştrii de externe din Uniunea Europeană încep la Bruxelles o reuniune de două zile consacrată mai multor zone de interes, inclusiv Republicii Moldova. O relatare primită de la corespondentul nostru Ahto Lobjakas este rezumată de Mircea Ţicudean.
Mâine, marţi, se va reuni la Bruxelles o structură nou creată în interiorul UE, numită „Prietenii Moldovei”. Ideea constituirii acestui grup a fost sprijinită mai ales de România şi Franţa, care au reuşit să atragă cele mai multe din statele est-europene din Uniune, dar şi Germania şi Marea Britanie. Chişinăul va fi reprezentat la aşa-numitul „mic-dejun de lucru” de mâine de ministrul de externe, Iurie Leancă.
O sursă de la Bruxelles a declarat pentru Europa Liberă că Uniunea Europeană ar fi fost „impresionată” de performanţa Moldovei la prima rundă de negociere a acordului de asociere, ţinută la Bruxelles la 12 ianuarie.
Corespondentul nostru Ahto Lobjakas scrie că Uniunea Europeană se gândeşte să suspende temporar, pentru o jumătate de an, interdicţia de viză aplicată liderilor de la Tiraspol în speranţa că îi va motiva să înceapă reforme. Aceeaşi strategie a fost aplicată de Bruxelles în cazul conducerii din Belarus.
Prima parte a reuniunii miniştrilor europeni de externe, astăzi, este dominată de Haiti. Şase ţări din Uniune, participante la forţa europeană de poliţie, s-au oferit să trimită în Haiti personal de menţinere a ordinii. Aceste ţări sunt Franţa, Italia, Spania, Olanda, Portugalia şi România şi împreună ar urma să ofere cam o sută de poliţişti. Ideea a fost primită însă cu răceală de alte ţări membre, în frunte cu Marea Britanie. Ministrul britanic pentru afaceri europene Chris Bryant a spus că Statele Unite sunt într-o poziţie mult mai bună să se ocupe de securitate şi ordine în Haiti, unde sunt deja prezenţi 15.000 de militari americani.
Altă temă a reuniunii de la Bruxelles este situaţia din Afganistan, care va fi discutată în profunzime din nou peste câteva zile, la o conferinţă globală care se va ţine la Londra. În capitala britanică ar urma să fie analizat şi un calendar al transferului unor atribuţii de securitate către afgani. În UE, nu toată lumea este însă de acord că a venit momentul pentru o asemenea discuţie.
Astăzi la Bruxelles, ministrul de externe al Suediei, Carl Bildt, un politician cu mare experienţă diplomatică internaţională, s-a pronunţat împotriva stabilirii unui termen al retragerii trupelor străine din Afganistan. El a propus în schimb discutarea unor etape ale tranziţiei, sau ale mutării accentului prezenţei internaţionale de la partea militară la cea politică şi civilă. Bildt a mai spus că a discuta acum retragerea ar fi un cadou făcut miliţiilor islamiste ale Talibanilor.
Marea Britanie şi-a propus să discute la reuniunea de astăzi sprijinirea luptei guvernului din Yemen împotriva teroriştilor. Iranul figurează şi el pe agendă, cu vechea problemă a unor eventuale sancţiuni internaţionale pe care diplomaţii le numesc „inteligente”, adică unele care să nu afecteze prea mult poporul iranian, ci doar conducerea de la Teheran.
Un subiect mai apropiat, geografic, este Bosnia. UE urmează să-şi extindă prezenţa militară până în luna noiembrie a anului curent. Dar în interiorul Uniunii există puncte de vedere divergente şi pe această temă. Unele ţări vor ca Bruxelles-ul să treacă la o fază nouă în Bosnia, anume să acorde doar asistenţă de specialitate şi antrenament forţelor de ordine locale. Alţii spun însă că nu e momentul, mai ales că în ultima vreme tensiunile dintre guvernul central de la Sarajevo şi partea sârbească a Bosniei s-au agravat.
Mâine, marţi, ministrul spaniol de externe Miguel Angel Moratinos, a cărui ţară deţine preşedinţia rotativă a Uniunii, se va întâlni în aşa-numite reuniuni „restrânse” cu reprezentanţii Serbiei şi ai Kazahstanului – aceasta din urmă deţine în prezent preşedinţia OSCE.
Mâine, marţi, se va reuni la Bruxelles o structură nou creată în interiorul UE, numită „Prietenii Moldovei”. Ideea constituirii acestui grup a fost sprijinită mai ales de România şi Franţa, care au reuşit să atragă cele mai multe din statele est-europene din Uniune, dar şi Germania şi Marea Britanie. Chişinăul va fi reprezentat la aşa-numitul „mic-dejun de lucru” de mâine de ministrul de externe, Iurie Leancă.
O sursă de la Bruxelles a declarat pentru Europa Liberă că Uniunea Europeană ar fi fost „impresionată” de performanţa Moldovei la prima rundă de negociere a acordului de asociere, ţinută la Bruxelles la 12 ianuarie.
Corespondentul nostru Ahto Lobjakas scrie că Uniunea Europeană se gândeşte să suspende temporar, pentru o jumătate de an, interdicţia de viză aplicată liderilor de la Tiraspol în speranţa că îi va motiva să înceapă reforme. Aceeaşi strategie a fost aplicată de Bruxelles în cazul conducerii din Belarus.
Prima parte a reuniunii miniştrilor europeni de externe, astăzi, este dominată de Haiti. Şase ţări din Uniune, participante la forţa europeană de poliţie, s-au oferit să trimită în Haiti personal de menţinere a ordinii. Aceste ţări sunt Franţa, Italia, Spania, Olanda, Portugalia şi România şi împreună ar urma să ofere cam o sută de poliţişti. Ideea a fost primită însă cu răceală de alte ţări membre, în frunte cu Marea Britanie. Ministrul britanic pentru afaceri europene Chris Bryant a spus că Statele Unite sunt într-o poziţie mult mai bună să se ocupe de securitate şi ordine în Haiti, unde sunt deja prezenţi 15.000 de militari americani.
Altă temă a reuniunii de la Bruxelles este situaţia din Afganistan, care va fi discutată în profunzime din nou peste câteva zile, la o conferinţă globală care se va ţine la Londra. În capitala britanică ar urma să fie analizat şi un calendar al transferului unor atribuţii de securitate către afgani. În UE, nu toată lumea este însă de acord că a venit momentul pentru o asemenea discuţie.
Astăzi la Bruxelles, ministrul de externe al Suediei, Carl Bildt, un politician cu mare experienţă diplomatică internaţională, s-a pronunţat împotriva stabilirii unui termen al retragerii trupelor străine din Afganistan. El a propus în schimb discutarea unor etape ale tranziţiei, sau ale mutării accentului prezenţei internaţionale de la partea militară la cea politică şi civilă. Bildt a mai spus că a discuta acum retragerea ar fi un cadou făcut miliţiilor islamiste ale Talibanilor.
Marea Britanie şi-a propus să discute la reuniunea de astăzi sprijinirea luptei guvernului din Yemen împotriva teroriştilor. Iranul figurează şi el pe agendă, cu vechea problemă a unor eventuale sancţiuni internaţionale pe care diplomaţii le numesc „inteligente”, adică unele care să nu afecteze prea mult poporul iranian, ci doar conducerea de la Teheran.
Un subiect mai apropiat, geografic, este Bosnia. UE urmează să-şi extindă prezenţa militară până în luna noiembrie a anului curent. Dar în interiorul Uniunii există puncte de vedere divergente şi pe această temă. Unele ţări vor ca Bruxelles-ul să treacă la o fază nouă în Bosnia, anume să acorde doar asistenţă de specialitate şi antrenament forţelor de ordine locale. Alţii spun însă că nu e momentul, mai ales că în ultima vreme tensiunile dintre guvernul central de la Sarajevo şi partea sârbească a Bosniei s-au agravat.
Mâine, marţi, ministrul spaniol de externe Miguel Angel Moratinos, a cărui ţară deţine preşedinţia rotativă a Uniunii, se va întâlni în aşa-numite reuniuni „restrânse” cu reprezentanţii Serbiei şi ai Kazahstanului – aceasta din urmă deţine în prezent preşedinţia OSCE.
