Linkuri accesibilitate

In ajunul vizitei președintelui României la Chișinău


Vlad Filat primit de președintele Traian Basescu

Vlad Filat primit de președintele Traian Basescu

Oleg Serebrian (PDM): Este nevoie să deblocăm o stare de spirit moștenită din trecut, să se treacă de la declarații încurajatoare la acțiuni.


Cum ar trebui sa evolueze, ce speranțe ar putea avea Chișinăul de la Traian Băsescu, aflăm de la invitatul matinalului, deputatul Oleg Serebrian, vicepreședinte PDM
.

Valentina Ursu: Domnule Serebrian, să vorbim despre poziţionarea diplomatică a Bucureştiului faţă de R Moldova. Cum se vede aceasta pozitionare?

Oleg Serebrian
Oleg Serebrian
: România în perioada preşedinţiei lui Traian Băsescu, mă refer în cazul dat la cei 4 ani, la perioada anterioară, de fapt la cei 5 ani de preşedinţie a lui Traian Băsescu, a fost un avocat permanent al intereselor R. Moldova, deşi a fost o perioadă dificilă. Chişinăul este cel care a respins constant mâna întinsă de Bucureşti. A fost o perioadă când chiar relaţiile dintre Chişinău şi Bucureşti au fost atât de încordate, încât a fost nevoie de implicarea emoţională şi diplomatică a Uniunii Europene. Această vizită la Chişinău vine pe fundalul schimbărilor, în primul rând aici în R. Moldova şi vrem să fie nu doar o vizită protocolară. Vrem să fie un semn de deschidere reală, de pragmatism şi din partea Bucureştiului, dar şi din partea, vrem să vedem asta, din partea unei capitale a unei ţări europene.

Valentina Ursu: Domnule Serebrian, chiar putem spune că relaţiile dintre Bucureşti şi Chişinău iau o turnură cu totul nouă şi că nu mai sunt lacrimi, flori şi nici pumnii strânşi de pe timpul lui Vladimir Voronin, dar ca va fi pus la bază mai mult realism?

Oleg Serebrian: Nu pot să spun că nu sunt probleme. Relaţiile moldo-române sunt împovărate de probleme care sunt o moştenire a celor 20 de ani de mai înainte. Va fi foarte greu ca în decursul câtorva ani chiar, această moştenire să fie eradicată, să fie depăşită. Sunt probleme şi de natură economică, sunt probleme şi de natură politică. Sunt probleme de natură socială dacă vreţi. Ascultam adineaori punctele de vedere ale ascultătorilor Europei Libere şi vedeam că cea mai mare parte, dacă nu în exclusivitate, solicitările lor, aşteptările lor erau de natură socială oarecum. Regimul de trecere a frontierei, nu atât poate o asistenţă economică, dar o îmbunătăţire a raporturilor economice dintre România şi R. Moldova, problema cetăţeniei române şi nu în ultimul rând, aceasta fiind o problemă deja de natură politică, suportul României în ce priveşte apropierea de UE. Asta este percepţia cetăţeanului, aşteptările cetăţenilor din R. Moldova. Poate pe undeva aceste aşteptări sunt exagerate, dar nu rare; ori anume Traian Băsescu a alimentat aceste aşteptări.

Valentina Ursu: Cand spuneti ca asteptarile sunt exagerate, si ca presedintele roman e chiar cel care a alimentat aceste asteptari, la ce va referiti, ce aveti in vedere?


Oleg Serebrian: Pentru presedintele Romaniei Traian Băsescu s-a votat în R. Moldova destul de mult, adică mulţi dintre cetăţenii români din Moldova şi-au dat votul pentru Traian Băsescu anume din cauza acestor aşteptări, alimentate de domnia sa legate şi de cetăţenie, mai ales legate de cetăţenie, dar legate şi de sporirea unei asistenţe politice şi diplomatice a Bucureştiului în vederea apropierii de UE. Acuma că nu mai sunt impedimente de ordin politic, la Chişinău regimul s-a schimbat, există toată disponibilitatea noilor autorităţi de la Chişinău ca mâna întinsă de Bucureşti să fie acceptată, cred că este timpul şi cazul ca de la anumite declaraţii pozitive, încurajatoare să se treacă la anumite acţiuni.

Valentina Ursu: Domnule Serebrian, dar atunci când se vorbeşte despre cooperarea moldo-română, se aminteşte şi despre nevoia completării cadrului legal, juridic. Şi aici mă refer la controversatele discuţii care se duc pe marginea celor două acorduri bilaterale, cel cu privire la demarcarea frontierei de stat şi tratatul politic de bază. Credeţi că acest subiect va figura pe agenda întrevederilor bilaterale dintre demnitarii de la Chisinau si Bucuresti?

Oleg Serebrian: Fără îndoială va figura şi acest subiect întrucât acesta a rămas unul deschis din perioada guvernărilor anterioare. E o istorie foarte lungă şi controversată cu acest tratat bilateral de bază, oarecum şi cu problema frontierei. Sunt două puncte diferite, care trebuie aduse, mă rog, să fie un acord comun în legătură cu aceste două puncte de vedere. Partea română susţine că acordurile sunt inutile întrucât R. Moldova este moştenitoare, succesoare de drept a URSS, deci inclusiv în ceea ce priveşte acordul de frontieră, nu mai avem nevoie de un alt acord. Partea moldovenească, cel puţin guvernarea anterioară din perioada ministeriatului domnului Stratan susţinea contrariul, că fiind un stat nou avem nevoie de un acord nou. În legătură cu tratatul de bază, Bucureştiul susţine că nu avem nevoie de un astfel de tratat întrucât tratatele bilaterale de bază sunt o etapă depăşită în istoria diplomaţiei europene.

Valentina Ursu: Dar din câte ştiu ele acum proiectele acestor doua acorduri sunt pe masa experţilor?


Oleg Serebrian: Da, sunt discutate de către experţi, întrucât chiar şi UE, ţinând cont de specificul raporturilor dintre Chişinău şi Bucureşti, şi partenerii noştri americani, au făcut solicitări în acest sens ca un astfel de tratat să existe, întrucât este un element, dacă vreţi simbolic, care să demonstreze că raporturile au intrat într-o fază de normalitate.

Valentina Ursu: Chiar credeti ca semnarea acestor două documente ar putea impulsiona cooperarea moldo-română?

Oleg Serebrian: În mod straniu chiar aceste două documente, care trebuie să recunoaştem, nu vor avea un conţinut extraordinar. De regulă un astfel de document cum este un tratat de bază, seamănă mai mult a o declaraţie de intenţii decât să aibă un conţinut foarte clar. Noi avem o bază bună pentru raporturi. Sunt sute de acorduri semante care acoperă toate domeniile, dar e nevoie probabil şi de acest tratat bilateral de bază oarecum, întrucât e nevoie să deblocăm o stare de lucruri, o stare de spirit pe care am moştenit-o din trecut. Să dăm, dacă vreţi, şi un semnal şi occidentului, dar şi răsăritului că cele două capitale au găsit până la urmă un element comun, au depăşit anumite disensiuni şi lansează acest acord-manifest. Nu văd nimic rău dacă mai ales în momentul de faţă, în perioada actuală, ministerul nostru de externe va găsi limbaj comun cu partenerii săi din România. Asta ar putea să însemne o deblocare a stării de impas în care suntem.

Vitalie Enache: Domnule Serebrean, Traian Băsescu a susţinut mereu ideea că UE ar trebui să acorde mai multe şanse R. Moldova pentru aderarea la UE faţă de alte state ex-sovietice. Poate influenţa acum, când spuneţi că nu mai sunt disensiuni în relaţiile Chişinău-Bucureşti, poate influenţa România apropierea mai grabnică a R. Moldova de UE şi în ce ar consta acum rolul României de avocat al R. Moldova la Bruxelles, rol pe care şi l-a atribuit în permanenţă?

Oleg Serebrian: Cred că foarte mult depinde în cazul de faţă de noi deja. Poate impulsiona România? Fără îndoială poate făcând aceste misiuni de avocat pe lângă alte capitale europene. Cred că nu România singură, dar Bucureştiul susţinut de Varşovia, susţinut de capitalele baltice, pot face ca R. Moldova să fie desprinsă de Ucraina. Noi am nimerit în această cutie împreună cu Ucraina. Este o moştenire iarăşi a trecutului, a acestei perioade de opt ani de guvernare comunistă. Cred că R. Moldova trebuie să fie privită ca un caz distinct, un caz aparte în pesajul ex-sovietic. Este o ţară mică, mult mai uşor digerabilă. Am spus asta de mai multe ori, nu este cazul să ne axăm pe acest raport Chişinău-Kiev, mai ales că nu mai ştim care va fi evoluţia Ucrainei după alegerile prezidenţiale şi după situaţia politică destul de instabilă din această ţară. Deci, misiunea de avocat a României ar trebui să se facă nu atât la Bruxelles, cât în capitalele UE, or, depinde mai mult de capitalele ţărilor UE, decât de Bruxelles. La Bruxelles cred că Chişinăul îşi va face temele de acasă de unul singur. Sigur că avem nevoie şi de un sprijin moral, politic, diplomatic, de altă natură din partea Bucureştiului sau altor capitale.

Valentina Ursu: Domnule Serebrian, a fost semnat acest acord privin micul trafic la frontieră, dar iată că întârzie deschiderea consulatelor României în R. Moldova, mai exact la Bălţi şi Cahul şi cel al R. Moldova la Iaşi. Si daca inca nu se cunoaste data inaugurarii acestora, atunci locuitorii aflati in zona adiacenta ar putea sa se confrunte cu anumite probleme...

Oleg Serebrian: E o problemă pentru cetăţeni. Aici nu putem să spunem că mai este vina autorităţilor de la Chişinău. Premierul Filat a făcut toate demersurile necesare, guvernul Filat mai exact. Problema legată de acest acord a fost deblocată. Permisiunea pentru deschiderea celor două consulate a fost dată. Deci, depinde acum să se mişte mai repede şi ministerul român de externe, dar probabil a fost o perioadă dificilă şi pentru ei. Ministerul a fost în curs de reorganizare. Deci, sperăm că în viitorul apropiat, în următoarele săptămâni aceste două consulate să fie inaugurate. Este o problemă deja de timp, se lucrează contra-cronometru. Nu cred că se va amâna foarte mult.

Valentina Ursu: Şi inca ceva. Bucureştiul a anunţat deja despre trimiterea unui ambasador al României la Chişinău. Deocamdată Chişinăul nu a desemnat persoana care va fi şeful misiunii diplomatice a R. Moldova la Bucureşti. Ce trebuie să se întâmple?

Oleg Serebrian: Şi domnul Filat, şi domnul Leancă au spus acum câteva săptămâni că în viitorul apropiat nu doar la Bucureşti, dar şi în alte capitale vor fi desemnaţi ambasadori.

Valentina Ursu: Acest viitor apropiat e cam îndepărtat?

Oleg Serebrian: De ce e cam îndepărtat? S-a vorbit de luna februarie-martie.

Valentina Ursu: Bine, dar deocamdata nu se cunoaşte cine dintre diplomati ar putea să fie ambasadorul R. Moldova la Bucureşti.

Oleg Serebrian: Nici nu se va vorbi în curând pentru că atâta timp cât nu a primit persoana respectivă agrementul, numele ambasadorului este ţinut în taină. Deci, s-ar putea întâmpla ca agrementul pentru acest şef de misiune să fi fost cerut deja, dar atâta timp cât nu a primit agrementul nu este cunoscut numele dânsului.

Valentina Ursu: Si ultima intrebare. Componentele Alianţei pentru Integrare Europeană, cele 4 partide parlamentare au aceeaşi viziune asupra dezvoltării parteneriatului de colaborare dintre Chişinău şi Bucureşti?


Oleg Serebrian: Toate componentele AIE au întradevăr un punct de vedere comun, poate diferă anumite nuanţe, dar n-am întâlnit pe cineva din partea vreunui partid al AIE să spună puncte de vedere divergente legate de relaţiile cu România. Toţi au menţionat că România trebuie să fie un partener strategic şi este un partener privilegiat pentru R. Moldova din varii motive, inclusiv din motive emoţionale. Nimeni nu neagă comunitatea de limbă, comunitatea de istorie a celor două ţări, care este o bază comună, firească pentru dezvoltarea unor relaţii speciale.
XS
SM
MD
LG