Linkuri accesibilitate

Un proiect european: Muzica la Istanbul în vremea lui Dimitrie Cantemir


Coperta CD-ului Istanbul Dimitrie Cantemir

Coperta CD-ului Istanbul Dimitrie Cantemir

Discul realizat de Jordi Savall și Hespèrion XXI, în colaborare cu instrumentiști cunoscuți turci, armeni și evrei: „Istanbul. Dimitrie Cantemir. Cartea Științei Muzicii și tradițiile musicale sefarade și armene”.


In anul în care Istanbul-ul a devenit capitală europeană a culturii, un proiect cultural european, și un CD în care s-a materializat, pun în lumină o conviețuire culturală puțin cunoscută, între turci, armeni și evrei în orașul capitală al imperiului otoman în jurul anului 1700. Victor Eskenasy
:

La inaugurarea, acum cîteva zile a manifestărilor prilejuite de declararea Istanbul-ului drept capitală europeană a culturii pe timp de un an premierul turc Recep Tayyp Erdogan afirma: „cu cultura, civilizația sa, cu oamenii, trecutul și viitorul său, Istanbulul a privit întotdeuna spre Europa și a fasonat cultura europeană în aceeași măsură în care aceasta a fasonat-o”.

Un proiect discografic inițiat de celebrul dirijor catalan și interpret de violă, Jordi Savall, realizat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene, vine zilele acestea să dea consistență afirmațiilor omului politic turc. Proiectul și discul realizat de Savall și grupul musical pe care îl conduce, Hespèrion XXI, în colaborare cu instrumentiști cunoscuți turci, armeni și evrei se intitulează: Istanbul. Dimitrie Cantemir. Cartea Științei Muzicii și tradițiile musicale sefarade și armene.

Se știa mai puțin, pînă nu de mult că principele moldovean, care și-a trăit tinerețea la Istanbul, pentru a deveni ulterior, pentru o scurtă vreme domn al Moldovei și adversar al otomanilor, și care și-a încheiat viața în anturajul lui Petru cel Mare, este autorul celei mai importante colecții de muzică instrumentală otomană din secolele XVI-XVII, păstrată pînă în zilele noastre. Alcătuită din 335 de piese musicale – din care 9 sînt chiar compoziții ale lui Dimitrie Cantemir – colecția a fost transcrisă într-un sistem de notație inventat de principele moldovean și considerat de el „singurul” în măsură să răspundă „perfect… specificității acestei muzici”.

La baza proiectului lui Jordi Savall, ca și a unuia anterior, american, și el materializat într-un disc compact, stau două lucrări istoriografice ale unor cercetători români, Eugenia Popescu-Judetz, Prințul Dimitrie Cantemir: teoretician și compozitor de muzică turcă și ieșanul Stefan Lemny, Cantemirii: aventura europeană a unei familii princiare din secolul al XVIII-lea.

Melodiile discului lui Jordi Savall sînt toate extrase din colecția lui Cantemir, manuscris intitulat Cartea Științei Muzicii, lucrare pe care a dedicat-o sultanului Ahmed al III-lea (1703-1730). Ceea ce este de reținut și face valoarea acestui proiect o constituie ilustrarea ambianței de toleranță și diversitate care exista în Imperiul ottoman în jurul anului 1700. Cum subliniază Jordi Savall în introducerea la discul său, muzica de curte, savantă, culeasă de Cantemir prezintă „în dialog și alternanță” tradițiile otomane și cele orale ale muzicienilor armeni și din comunitățile evreo-sefarade, instalate în Imperiul otoman după expulzarea lor din regatul Spaniei.

Că lumea aceasta privea spre Europa, iar Europa avea o privire îndreptată spre Istanbul o semnalează și gestul regelui Francois I care îi trimitea sultanului Soliman, în semn de prietenie, o… orchestră, al cărei concert pare să fi inspirat două noi ritmuri intrate în muzica otomană a vremii.

Dar, dincolo de toate considerațiile, muzica este cea care trebuie ascultată, iar originalitatea și frumusețea ei o sugerează, de exemplu, o melodie armeană, din colecția lui Dimitrie Cantemir, inclusă pe discul apărut recent la casa franceză AliaVox.
XS
SM
MD
LG