18 ianuarie 2000
Actualitatea în Republica Moldova
Problema livrărilor energetice și cazul Tirex-Petrol.
Dan Ionescu: Înainte de a trece la temele anunţate, semnalăm că marele cotidian american The Wall Street Journal publică în ediţia sa europeană de astăzi un amplu reportaj despre greutăţile iernii în Republica Moldova. Titlul reportajului, apărut pe prima pagină a ziarului şi semnat de către Pascal Zachary, vorbeşte de la sine: „Viaţa fără căldură. Moldovenii prinşi într-un nou război rece”.
Jurnalistul citează o profesoară din Hînceşti potrivit căreia afară e mai cald decît în sălile de clasă. Comentariul lui Zachary sună astfel: „Asigurarea căldurii este cea mai mare dintre grijile pe care le ai într-o şcoală, un oraş, o ţară în care, în miez de iarnă, nu funcţionează încălzirea. O adevărată năpastă într-o regiune în care temperaturile oscilează în jurul lui 0 încă de la începutul lunii decembrie”. O situaţie oarecum asemănătoare poate fi întîlnită şi în alte foste republici sovietice. Cu toate acestea, scrie autorul, „Moldova stă mai prost din acest punct de vedere decît alte ţări din zonă. Ea depinde în întregime de un singur furnizor rus de energie. După destrămarea Uniunii Sovietice, în 1991, datoriile Moldovei către Gazprom, căci despre el este vorba, au crescut imens. Acum compania încearcă să condiţioneze livrările de plata lor imediată”.
Deşi sînt la discreţia unor forţe pe care nu le pot controla, comentează Zachary, moldovenii nu rămîn victime pasive ale gerului. Urmează descrierea amănunţită a felului în care locuitorii oraşelor încearcă să încălzească sălile de şcoală sau de spital cu ajutorul aparatelor electrice, ceea ce duce implicit la creşterea masivă a consumului de electricitate. De aici încolo însă începe o altă poveste pe care The Wall Street Journal nu o mai urmăreşte şi anume aceea a pericolului ca furnizorii externi de energie electrică, mai precis Ucraina şi România, să sisteze livrările din pricina aceloraşi datorii neplătite. În cazul României, lucrurile par să depindă în mare măsură de preluarea pachetului majoritar al companiei Tirex-Petrol, o soluţie contestată de unele forţe politice şi în primul rînd de către comunişti.
Astăzi Curtea Constituţională de la Chişinău a trebuit să se pronunţe tocmai asupra unei asemenea sesizări de principiu înaintate de un deputat comunist. Despre verdictul Curţii relatează corespondenta noastră la Chişinău, Eleonora Lisnic.
Curtea Constituţională a declarat astăzi constituţională Legea cu privire la reorganizarea şi privatizarea Societăţii pe acţiuni Tirex-Petrol, adoptată de Parlament la 15 iulie 1999. Reamintim că legea prevede în mod expres cedarea pachetului majoritar de acţiuni ale statului în compania menţionată părţii române în contul datoriilor acumulate în urma livrărilor de energie electrică.
Hotărîrea Curţii Constituţionale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Înalta instanţă a examinat acest dosar la solicitarea deputatului comunist Victor Cecan, şeful Comisiei parlamentare pentru control şi petiţii. În sesizarea depusă la 22 septembrie anul trecut, autorul susţinea între altele că transmiterea acţiunilor în contul datoriilor nu poate fi calificată drept privatizare, dar este o altă relaţie de drept. Deputatul Cecan mai aprecia că prevederea acestei legi lezează drepturile cetăţenilor Republicii Moldova, prejudiciază Bugetul de stat pe anul 1999. Curtea Constituţională nu a fost de acord cu nici unul din argumentele expuse de Victor Cecan.
Judecătorul Ion Vasilati, care a dat citire verdictului Curţii, a menţionat că noţiunea de privatizare, conform unei legi adoptate încă în 1991, este definită ca un proces efectuat de organele puterii de stat şi ale administraţiei de stat de înstrăinare a bunurilor statului în proprietatea cetăţenilor şi a asociaţiilor de cetăţeni. În acelaşi timp, legea organică nr. 1217 din 1997 „Cu privire la programul privatizării pe anii 1997-1998” stabileşte că la procesul de privatizare pot participa cetăţeni ai Republicii Moldova şi asociaţii înfiinţate de aceştia, persoane juridice din Republica Moldova, cu excepţia întreprinderilor de stat, precum şi persoane fizice şi juridice de peste hotare şi apatrizi.
Aceeaşi lege, în articolul 16, stabileşte şi modalitatea privatizării. Astfel, privatizarea patrimoniului public se efectuează prin intermediul licitaţiilor cu strigare, prin concurs comercial sau investiţional, prin negocieri directe, prin vînzare de acţiuni la licitaţie, în pachet unic sau pachete separate, prin oferta publică internă sau internaţională, prin compensarea din contul patrimoniului acţiunilor întreprinderilor supuse privatizării a unor datorii certe ale statului faţă de subiecţii privatizării, prin combinare de modalităţi potrivit planurilor de privatizare, inclusiv conform proiectelor în vigoare.
Înalta instanţă a calificat prevederea privind cedarea către partea română a 51% din acţiunile statului în Tirex-Petrol, în contul datoriilor Republicii Moldova pentru energia electrică, drept o modalitate de compensare a datoriilor certe ale statului. Concluzionînd, judecătorul Ion Vasilati a spus că modalitatea de privatizare prevăzută de legea supusă controlului nu contravine legislaţiei în vigoare. Curtea Constituţională a mai menţionat că, potrivit legii supuse controlului, acţiunile statului în Tirex-Petrol se vor vinde în pachet unic, prin concurs investiţional, doar dacă partea română nu va accepta în decurs de o lună oferta părţii moldovene. Dacă oferta va fi acceptată, restul acţiunilor statului în compania Tirex-Petrol se vor vinde prin concurs comercial.
Din Chişinău, Eleonora Lisnic, pentru Radio Europa Liberă.
Dan Ionescu: Să adăugăm că marţi, preşedintele Consiliului de Coordonare economică-financiară al Guvernului României, Mircea Ciumara, a declarat că guvernul ar putea lua joi o decizie privind datoriile Republicii Moldova faţă de Conel. Tot astăzi, ministrul de externe al României, Petre Roman, a spus la Iaşi că livrările de energie electrică către Moldova vor continua pe timp de iarnă, în ciuda neachitării datoriilor de către partea moldoveană. Pe de altă parte, ministrul român al Industriei şi Comerţului, Radu Berceanu, s-a plîns că „nu există dorinţa de a găsi o soluţie la chestiunea datoriilor”. Cît despre Conel, conducerea companiei şi-a reconfirmat intenţia de a opri livrările începînd de miercuri, la ora 9 dimineaţa.
