Linkuri accesibilitate

12.01 - Organizații ruse din RM sprijină războiul din Cecenia


Luptători ceceni în cursul primului război cu Rusia

Luptători ceceni în cursul primului război cu Rusia

Cecenii refugiaţi spun că în Rusia şi Ucraina ei nu sînt toleraţi şi că au ales R. Moldova pentru a pleca mai uşor într-o altă ţară europeană.

12 ianuarie 2000

Actualitatea în Republica Moldova.

Organizații ruse din R. Moldova sprijină războiul din Cecenia.

Edgar Șelaru: Organizaţii ale comunităţii ruse din Republica Moldova şi-au declarat astăzi sprijinul pentru acţiunile militare ale Rusiei în Cecenia. Totodată, liderii acestor organizaţii au criticat poziţia autorităţilor Republicii Moldova în această chestiune, comentariile din mediile de stat şi aprobarea de către Primăria Chişinăului a manifestaţiei de protest de luni de lîngă ambasada rusă. Cu amănunte vine corespondentul nostru Andrei Porubin.

Congresul Comunităţilor Ruse din Republica Moldova şi Mişcarea social-politică “Ravnopravie” au anunţat astăzi că sprijină acţiunile militare ale Federaţiei Ruse din regiunea cecenă. În cadrul unei conferinţe de presă, reprezentanţii conducerii acestor formaţiuni au luat atitudine faţă de poziţia Republicii Moldova în problema cecenă, comentariile pe această temă din presa de stat şi faţă de acţiunea de protest de luni de lîngă ambasada Federaţiei Ruse la Chişinău. Organizatorii conferinţei de presă şi-au exprimat nedumerirea în legătură cu oferirea spaţiului de emisie, în cadrul unei emisiuni difuzate de Televiziunea de Stat, unui grup de ceea ce ei au numit aşa-zişi refugiaţi ceceni.

Liderul Congresului Comunităţilor Ruse Valeri Klimenko a dezaprobat declaraţiile antiruseşti ale vorbitorilor, precum şi faptul că în reportaj nu s-a încercat cel puţin să se stabilească gradul de implicare a acestor persoane în conflictul cecen şi adevăratele motive pentru care au părăsit Cecenia. Klimenko s-a întrebat: „De ce, în lipsa unei legislaţii cu privire la refugiaţi, guvernul Moldovei, sfidînd actele legislative naţionale, dreptul internaţional şi procedura de soluţionare a problemelor vizînd relaţiile dintre cetăţenii ruşi şi moldoveni, se ocupă de aceste persoane care ipotetic ar putea fi date în căutare de organele de drept din Rusia şi care trebuie să fie în atenţia altor instituţii, inclusiv a Ministerului de Interne şi a Consulatului Rus din Moldova?” Sau guvernul Moldovei în grabă şi inconştient îşi asumă responsabilităţi improprii, sau aceasta e o nouă direcţie în activitatea guvernului şi preşedintelui republicii pe care, spune Klimenko, noi nu o împărtăşim.

Comunitatea rusă din Republica Moldova şi-a exprimat şi dezacordul faţă de autorizarea de către primăria capitalei a pichetării de luni a sediului Ambasadei Rusiei de două organizaţii obşteşti – cea pentru lichidarea consecinţelor pactului Molotov – Ribbentrop şi cea a victimelor regimului comunist de ocupaţie şi a veteranilor de război ai Armatei Române. Acţiunea a fost organizată în semn de protest faţă de războiul purtat de Rusia în Caucazul de Nord. Ţinînd cont de modalităţile de reflectare a tematicii cecene în mass-media de stat şi de acţiunile puterii locale, a spus Klimenko, se poate trage concluzia că guvernul moldovean, din punct de vedere politic şi moral, este gata să ofere azil persoanelor venite din Cecenia şi care potenţial ar putea fi membri ai formaţiunilor teroriste.

Reprezentanţii comunităţii ruse au îndemnat conducerea republicii la o atitudine mai echilibrată în toate acţiunile întreprinse în legătură cu problematica cecenă. Minorităţile naţionale, care constituie o treime din populaţia republicii, nu vor organiza contra-acţiuni de protest, a spus Klimenko, dar în acelaşi timp nu vor tolera politica de ignorare a opiniei şi statutului lor. Deşi a fost prezent la conferinţa de presă, primul secretar al Ambasadei Federaţiei Ruse în Moldova, Mihail Iolkin, nu s-a referit la pichetarea de luni a sediului misiunii diplomatice ruse. Solicitat de noi, el a spus că nu poate comenta această acţiune pînă cînd „problema nu va fi elucidată împreună cu organele competente de la Chişinău”.

Solicitat de postul nostru de radio, consilierul juridic naţional al înaltului comisariat ONU pentru refugiaţi, Igor Ciobanu, a declarat că afluxul de solicitanţi de azil din Cecenia a început în octombrie anul trecut. În prezent, la comisariat au fost înregistrate 33 de solicitări de azil din partea a 80 de persoane de origine cecenă. În mare parte, e vorba de familii care s-au refugiat din zona de conflict. Potrivit lui Igor Ciobanu, cecenii refugiaţi spun că în Rusia şi Ucraina ei nu sînt toleraţi şi că au ales Republica Moldova pentru a pleca mai uşor într-o altă ţară europeană. În opinia lui Igor Ciobanu, pe parcursul anului curent, afluxul de ceceni refugiaţi în Moldova va continua să crească. Deocamdată organele competente nu au făcut public numărul cecenilor veniţi în Republica Moldova.

Preşedintele Societăţii pentru Refugiaţi, Mihai Potoroacă, a declarat postului nostru de radio că numărul acestora ar putea fi mult mai mare decît cel din evidenţele oficiale, deoarece mulţi dintre solicitanţii de azil evită contactul cu poliţia din frica de persecuţie.

De la Chişinău, Andrei Porubin, Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG