Linkuri accesibilitate

Nu în toate şcolile există un cabinet medical şi un medic

Dreptul copiilor la sănătate şi acces la servicii medicale şi sanitare este respectat într-o măsură mai mare în RM în comparaţie cu alte drepturi, consideră un grup de copii din 14 regiuni ale ţării care fac de doi ani un exerciţiu de monitorizare a drepturilor lor. Această constatare a lor nu ne dă însă prilej pentru prea mare bucurie. În mai multe şcoli, după cum au remarcat copiii, pînă nu demult au lipsit săpunul, uscătoarele de mîini şi chiar şi lavoarele, iar sălile de clasă au început să fie dezinfectate doar după ce a fost anunţat pericolul gripei de tip nou. Nu în toate şcolile există un cabinet medical şi un medic, iar dacă există se întîmplă să nu fie echipamentul şi medicamentele necesare.

Igor, unul dintre copiii care face parte din grupul de lucru pentru monitorizarea drepturilor copilului în Moldova, a constatat că şi în instituţiile care prestează servicii medicale se întîlnesc situaţii care le lezează dreptul copiilor la sănătate şi asistenţă medicală: nu se păstrează în toate cazurile confidenţialitatea, nu se respectă tot timpul programul de lucru şi se mai întîmplă să nu fie respectate normele sanitare.

Iată ce a mai observat Igor: "Am observat că unii medici pot să nu se atîrne serios faţă de emoţiile copiilor, să nu-i respecte, pot să refuze să-i ofere informaţia despre starea sănătăţii lui, argumentînd că el este încă mic pentru asta. Am observat de asemenea că informaţia care este oferită de panourile de informare din aceste instituţii medicale poate să fie veche, chiar foarte veche, şi din această cauză nu poate fi citită, nu este accesibilă pentru copil".

Tamara Plămădeală
Avocatul parlamentar pentru protecţia drepturilor copilului, Tamara Plămădeală susţine că “copiii nu exagerează deloc, doar că aceştia au remarcat doar lucrurile de la suprafaţă. Dreptul la sănătate le este lezat şi prin programa şcolară foarte încărcată care-i suprasolicită pe elevi, punîndu-le în primejdie dezvoltarea fizică şi inducîndu-le mai multe boli cronice”.

Tamara Plămădeală: “Chiar şi specialiştii de la Ministerul Sănătăţii au confirmat că într-adevăr copiii nu sînt educaţi, nu sînt informaţi cum să ducă un mod de viaţă sănătos. Alimentaţia elevilor, iarăşi, lasă foarte mult de dorit, este o alimentaţie incorectă care agravează sănătatea copiilor”.


Educaţia nu este deficitară doar pe segmentul dreptului copilului la sănătate. Mai sînt copii care confundă drepturile cu obligaţiile pe care le au, ne-a spus preşedintele Centrului de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova Cezar Gavriliuc.

Cezar Gavriliuc
Acest lucru dovedeşte că adulţii nu discută suficient ori deloc cu copiii despre drepturile acestora, pentru că ei înşişi nu le cunosc sau pentru că drepturile copilului nu fac parte din curricula şcolară. Nici părinţii nu sînt pregătiţi să asculte ce au de spus copiii atunci cînd iau decizii care îi afectează. L-am întrebat pe Cezar Gavriliuc cum se poate schimba situaţia. Prima recomandare ar fi să se studieze drepturile copiilor la şcoală, spune ong-istul.

Cezar Gavriliuc: Următoarea ar fi ca autorităţile responsabile de protecţia copilului atunci cînd elaborează politici pentru copii să fie mult mai sensibile la opiniile copiilor şi la vocea copiilor şi să creeze cadre în care aceşti copii să participe, să-şi poată face vocea auzită”.

Acest grup de copii care îşi monitorizează propriile drepturi este deocamdată unic în Moldova, spune Cezar Gavriliuc. Şi chiar dacă el adună copii din 14 regiuni ale Moldovei asemenea grupuri ar trebui să existe în fiecare raion pentru a fi cu adevărat eficintă promovarea dreptului copilului.
XS
SM
MD
LG