Linkuri accesibilitate

Opiniile experţilor Andrei Safonov, Elena Bobcova, Ernest Vardanean, Maxim Kuzovlev şi Galina Şelari

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă.

Anul 2009: cum a fost acesta pentru Transnistria şi reglementarea transnistreană? Opinii ale experţilor de pe ambele maluri ale Nistrului, bilanţuri ale vieţii sociale, politice şi economice, şi previziuni pentru 2010. Aşadar, vă invit la o ediţie specială, ultima din anul 2009, invitaţii căreia ne-au fost oaspeţi frecvenţi pe parcursul anului, de aceea sunt probabil şi cei mai potriviţi să ne spună ce cred ei despre anul care se încheie, şi ce se aşteaptă în cel ce vine?

Radu Benea: Cum a fost anul politic 2009 pentru Transnistria, l-am întrebat pe politologul Andrei Safonov de la Bender.

Andrei Safonov
Andrei Safonov: „Anul 2009 este memorabil pentru Transnistria prin faptul că şi aici a luat sfârşit stabilitatea politică şi a început confruntarea între puteri – am în vedere instituţia prezidenţială şi Sovietul suprem. Desigur, a fost un eveniment marcant, pentru că a devenit limpede că Transnistria urmează aceeaşi cale pe care au mers teritoriile învecinate: Ucraina, malul drept al Moldovei şi altele. E de aşteptat ca lupta politică în Transnistria să ia amploare. A fost creată o comisie constituţională de conciliere, dar ea nu are cum să înlăture divergenţele existente între ramurile puterii. De aceea, practic nimeni nu se îndoieşte că în Transnistria, cele mai mari lupe politice încă urmează să se producă. Anume prin asta s-a remarcat anul 2009 pe plan intern pentru Transnistria”.

Radu Benea: Criza politică se derulează pe fundalul unei alte crize, mult mai profunde se pare, cea economică. Din această perspectivă, cum a fost anul 2009 pentru Transnistria şi locuitorii ei? L-am întrebat pe Andrei Safonov.

Andrei Safonov
: „De fapt, în 2009 a continuat ceea ce a fost şi mai înainte. Am în vedere livrarea practic gratuită a gazelor naturale ruseşti în Transnistria, care, de altfel, a fost un sprijin enorm pentru bugetul local. Staţionarea mai multor întreprinderi a lovit puternic economia transnistreană, iar din punct de vedere al pierderilor suportate, anul 2009 a fost mult mai dificil decât 2008. Mai mult, spre sfârşitul anului s-a aflat că şi alte câteva întreprinderi îşi reduc volumul producţiei sau îşi întrerup activitatea. O situaţie foarte dificilă e la uzina de pompe şi la combinatul de ciment din Râbniţa, la mai multe întreprinderi din Tiraspol şi Bender situaţia, la fel, e destul de dificilă. De aceea, e de aşteptat că din această cauză, la începutul lui 2010 va fi o nouă reducere a veniturilor la buget”.

-------------------

Criza economică şi financiară, nivelul de trai tot mai scăzut, şomajul galopant în 2009: toate acestea şi-au pus amprenta pe starea de spirit a locuitorilor regiunii transnistrene. Cum s-a reflectat ea în cercetările sociologice, am întrebat-o pe Elena Bobcova, şefa Centrului analitic Novîi-Vek de la Tiraspol.

Elena Bobcova
Elena Bobcova: “S-a schimbat comportamentul economic al oamenilor. Lumea a început să economisească şi să-şi organizeze mai raţional gospodăria pentru a supravieţui. Cât priveşte percepţia asupra vieţii pe timp de criză, ca sociolog aş spune că transnistrenii au o rezervă destul de mare de rezistenţă. În ultima vreme, viaţa e destul de grea, de aceea, probabil că în plan psihologic, oamenii au perceput consecinţele crizei ceva mai uşor, decât locuitorii ţărilor prospere din Europa. Ei sunt deprinşi deja cu greutăţile, se adaptează mai uşor, viaţa în condiţii de supravieţuire, de adaptare permanentă le este mai familiară, ca să zic aşa, deci au un moral mai ridicat. N-aş spune că sunt mai optimişti. Mai degrabă sunt mai pregătiţi de acţiune”.

Radu Benea: Cercetările sociologice mai arată că în 2009, un an de criză economică, dar şi de criză politică, locuitorii regiunii au avut totuşi anumite aşteptări faţă de soluţionarea problemei transnistrene, însă acestea nu s-au împlinit, spune Elena Bobcova.

Elena Bobcova
: „Cei mai mulţi consideră că trebuie să ajungă la o înţelegere, întâi de toate, părţile implicate în conflict: conducerea Moldovei şi conducerea Transnistriei. Pe locul doi se află cei care cred că Rusia ar putea contribui foarte mult la procesul reglementării. Iar pe locul trei, şi asta mi se pare foarte important, cei chestionaţi au plasat rolul societăţii civile de pe ambele maluri ale Nistrului, deci, gradul de conştiinţă al oamenilor e în creştere”.

----------------

Politologul de la Tiraspol Ernest Vardanean e de părere însă că societatea transnistreană a ajuns la sfârşitul lui 2009 profund dezbinată, în primul rând din cauza confruntării politice dintre instituţia prezidenţială şi Sovietul suprem, sub semnul căreia a stat anul 2009 în Transnistria.

Ernest Vardanean
Ernest Vardanean: „În orice caz, cred că nu mai putem vorbi despre acea consolidare şi unitate a societăţii, care a fost în anii precedenţi. Ruptura s-a produs nu numai între parlament şi preşedinte, dar şi în interiorul aşa-numitelor organizaţii obşteşti patriotice. Chiar şi ele în această confruntare pe tema reformei constituţionale nu au reuşit să găsească limbă comună. Deci, anul 2009 din toate punctele de vedere a fost foarte greu pentru Transnistria. E dificil să spunem, deocamdată, ce impact va avea asta în 2010, dar acum este foarte greu”.

Radu Benea
: Cât priveşte reglementarea transnistreană, Ernest Vardanean consideră că anul 2009 a fost pentru ea un an pierdut.

Ernest Vardanean
: „Criza politică din Moldova care a început cu evenimentele din aprilie practic a pus cruce pe planificarea de durată a procesului de reglementare. Lipsa de stabilitate a puterii în Moldova şi noile alegeri anticipate care ameninţă ţara nu-i pot permite conducerii, oricât s-ar strădui, să se concentreze pe chestiunea transnistreană. Înţelegem foarte bine acest lucru. Dar, şi mai important este că actorii externi, care de asemenea văd foarte bine instabilitatea situaţiei din Republica Moldova, a vieţii politice, nu se grăbesc să facă anumite mişcări bruşte într-o direcţie sau alta în procesul de reglementare. Toţi sunt în regim de aşteptare şi mi-e teamă că aşa va fi şi în 2010. Deci, nimic bun, deocamdată. Singurul lucru pozitiv care s-a întâmplat în 2009 a fost întâlnirea de la Moscova a preşedinţilor Rusiei, Moldovei şi Transnistriei, dar nici ea n-a avut rezultate în practică, pentru că a fost înaintea alegerilor parlamentare din Moldova şi acestă realizare a fost practic anulată. Şi acum avem un fel de vid procesual: nu e clar ce şi încotro va merge”.

---------------------------

Despre evenimente ce s-au aflat mai puţin în vizorul presei în 2009, dar nu mai puţin importante, a ţinut să ne vorbească jurnalistul independent de la Tiraspol, Maxim Kuzovlev.

Maxim Kuzovlev
Maxim Kuzovlev: „Pentru prima oară în istoria Transnistriei, în 2009 numărul doritorilor de a obţine cetăţenia rusă nu a crescut, ci a scăzut. Există cauze obiective. Cei care au dorit să facă acest lucru până acum, au reuşit. Lumea îşi ia cetăţenia rusă pentru a se deplasa mai uşor, ca să plece la muncă sau să îşi schimbe locul de trai. Iată de ce acum în Transnistria lumea practic nu mai primeşte cetăţenie rusă, ci doar paşapoarte noi, pe măsură ce le expiră valabilitatea celor vechi”.

Radu Benea
: Cu toate că în 2009 procesul reglementării transnistrene, practic, a fost dat uitării, spune jurnalistul Maxim Kuzovlev, în regiunea transnistreană au fost lansate mai multe proiecte umanitare cu sprijin financiar occidental şi despre care autorităţile şi presa transnistreană au preferat probabil, din nou, să vorbească mai puţin.

Maxim Kuzovlev
: „În particular, în 2009 în Transnistria a început să funcţioneze proiectul pentru neutralizarea poluanţilor organici persistenţi. Şi se lucrează nu cu ONG-uri, ci la modul concret cu ministerul ecologiei. Aceasta e politica Uniunii Europene, să nu se implice foarte serios în chestiuni politice, dar să lucreze exclusiv cu probleme sociale. Să zicem, în acelaşi domeniu al ecologiei sau în domeniul social, al sănătăţii, educaţiei. Deci, sunt într-adevăr momente foarte concrete care nu au absolut nimic în comun cu politica. Există destul de multe asemenea proiecte privitoare la Transnistria, şi nu numai ale Uniunii Europene. Există o componentă transnistreană şi în programul american Provocările Mileniului destinat drumurilor şi irigaţiei. Va funcţiona sau nu această componentă? Eu aş da 60 la sută contra 40 că va funcţiona. Pentru că iată că funcţionează deja primele proiecte ale UE, Transnistria e mai puţin rigidă, a înţeles că nu are de ce să se teamă şi că, dimpotrivă, e foarte bine că vin bani şi că aceştia nu vizează politica, ci sunt realizaţi în proiecte şi fapte concrete care îmbunătăţesc viaţa oamenilor. E una din primele rândunele ale faptelor reale, cum le numesc eu”.

-------------------------------

Anul economic 2009 a fost un an foarte dificil pentru întreaga Republică Moldova şi care a adus mai multe incertitudini pentru locuitorii ambelor maluri ale Nistrului. De aceea, am întrebat-o pe economista Galina Şelari de la Chişniău, director executiv interimar al Centrului pentru Investigaţii Strategice şi Reforme, ce părere are ea despre încercările noii puteri de la Chişinău de a relansa dialogul cu Tiraspolul?

Galina Şelari
Galina Şelari: „Pur omeneşte, aş vrea foarte mult să reuşească. Ce mă îngrijorează, însă? Înţelegeţi, când un politician spune că nu va face politică, îmi vine foarte greu să cred aşa ceva. În privinţa proiectelor comune, care vor îmbunătăţi ş.a.m.d. Ştiţi, despre asta vorbim deja de multă vreme. Dacă nu mă înşeală memoria, de la mijlocul lui 2008, cam atunci a răsunat pentru prima oară această expresie – măsuri de încredere. Apoi, au reacţionat foarte rapid donatorii, care au spus că le vor susţine… Până acum, toate acestea sunt doar intenţii. Dar foarte mult mi-aş dori ca aceste intenţii să se realizeze. Ce inspiră o neîncredere suplimentară este că, din păcate, şi pe malul drept şi pe malul stând al Nistrului nu există înţelegere între politicieni. Şi, fără îndoială că lipsa acestui consens politic de ambele maluri ale Nistrului va frâna, mi se pare, într-un anume sens atât economia, în general, cât şi realizarea unor proioecte comune în particular”.

Radu Benea: Galina Şelari crede că noua conducere de la Chişinău ar trebui să privească mai larg la ceea ce s-ar putea numi măsuri de încredere. Proiectele înguste, destinate numai zonei de securitate, sau exclusiv malului stând sau malului drept al Nistrului nu au avut şi nu vor avea succes, e de părere cercetătoarea.

Galina Şelari: „Eu cred că trebuie luate anumite domenii care, să zic aşa, sunt mai puţin politizate. Spre exemplu, ocrotirea sănătăţii. Există un program de combatere a tuberculozei, a bolilor infecţioase, dar el nu este comun. Şi chiar dacă aceste programe ale ONU, care, câte puţin, păşesc şi ele peste Nistru şi oferă colegilor posibilitatea cel puţin să comunice, - sigur că ajută şi ele, dar dacă ar fi fost ceva în comun, un centru sau un proiect comun ar fi fost mult mai bine. Îmi vine greu să vorbesc despre ocrotirea sănătăţii sau cultură. Spre exemplu, în economie, mă gândesc să ar fi posibilă extinderea, - să admitem, - a proiectului Băncii Mondiale pentru introducerea sistemelor moderne de calitate şi care funcţionează deja în Moldova. Ce ar fi să includem în acest proiect şi întreprinderi din Transnistria? E vorba de introducerea sistemelor de calitate în procesul producţiei, de managementul calităţii, aşa încât de această experienţă comună să aibă parte şi businessul privat din Transnistria. Ar putea fi şi un proiect comun al oamenilor de afaceri, să zicem, Asociaţia „Timpul” din Moldova şi Asociaţia agrarienilor şi industriaşilor din Transnistria, plus, să zicem, Asociaţia investitorilor străini în Moldova, care vor scoate de sub tipar Cartea albă 2010 cu doleanţele tuturor investitorilor, doar că deja din perspectiva la faptul cum să îmbunătăţeşti climatul, aşa încât businessul interesat să lucreze în Transnistria, să poată lucra în Transnistria. Aşa încât businessul din Transnistria interesat să lucreze în Moldova, să lucreze în Moldova. Bine, în ce priveşte lucrul în Moldova e ceva mai simplu, pentru că e mai sigur şi din punct de vedere juridic, şi în privinţa înregistrării afacerii, şi a drepturilor de proprietate. Păi, de ce nu ar putea fi acesta un proiect? Poftim, vom avea atunci Cartea albă a investitorilor 2010 nu una pur moldovenească, ci pentru întreg teritoriul”.

------------------

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă dă întâlnire exact peste o săptămână, la prima ediţie de anul viitor a Dialogurilor transnistrene, dedicată în întregime previziunilor politice, economice şi sociale pentru anul 2010. Toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG