Linkuri accesibilitate

România 2009 - de la criza economică la criza politică


Totul pe fundalul unei campanii electorale scandaloase.

In primele zece luni ale acestui an Romania a avut cea mai solida majoritate parlamentara din perioada post-comunista. Presedintele Traian Basescu i-a invitat pe socialisti la guvernare, alaturi de democrat-liberali intr-o coalitie stinga-dreapta cu o sustinere de peste 70 la suta dintre parlamentari. Aceasta mare coalitie trebuia sa puna pe picioare un program anti-criza coerent, care sa tina Romania pe sine intr-o perioada complicata, in care productivitatea a scazut, somajul a crescut, iar datoria publica a explodat.

Programul de guvernare a fost insa inlocuit destul de repede cu acordul stand-by semnat de Romania cu Fondul Monetar International. Acest acord a impus conditii extrem de dure intr-un an electoral agitat. Practic pe tot parcursul lui 2009, alegerile prezidentiale care s-au incheiat pe 6 decembrie prin victoria lui Traian Basescu, au afectat cursul guvernarii, au viciat eficienta Parlamentului si au bulversat echilibrul instabil al
mediilor de informare in masa. Socialistii care sperau sa cucereasca presedintia, potrivit jocului alternantei la putere, care a functionat din 1996 incoace, au avut o strategie clara de detasare de guvernare inca de la inceput.

Astfel in vreme ce Partidul Social Democrat ocupa jumatate din locurile executivului, prezidentiabiliul partidului, Mircea Geoana critica in fiecare zi masurile luate de propriul guvern. Cu ajutorul unei propagande bine pusa la punct si sprijinita din plin de televiziunile de stiri, socialistii au incercat sa-si legitimeze pas cu pas iesirea ulterioara de la guvernare. Anul 2009 a fost marcat de conflictele dintre cele doua mari partide aflate la guvernare.

Peisajul politic s-a desfasurat permanent pe doua planuri contradictorii: guvernul bicolor care incerca sa actioneze unitar si razboiul purtat de prin mass-media de liderii socialisti si democrat-liberali. Parlamentul a fost relativ paralizat de aceasta dihotmie, iar tara a fost guvernata mai mult prin ordonante de urgenta decit prin legi.

Paradoxal, cea mai solida coalitie guvernamentala din ultimii 20 de ani nu a reusit sa-si foloseasca forta pentru a traversa criza economica in mod rational. Interesele de partid s-au dovedit si de aceasta data deasupra intereselor tarii. Socialistii si democrat-liberalii aflati la relativa egalitate in fata electoratului au continuat sa-si dispute intietatea pentru functia cea mai inalta in stat. In final chiar si rezultatul final al prezidentialelor a aratat ca Romania este impartita de falia prezidentiala, fiindca potrivit cercetarilor pe 6 decembrie voturile romanilor au fost impartite relativ egal: pro-Basescu si anti-Basescu.

Pentru ca liderul socialistilor, Mircea Geoana sa aiba mai mult success in cursa prezidentiala, partidul sau a decis la mijlocul lunii octombrie sa iasa de la guvernare. In acest fel bugetul de stat pe anul viitor a fost blocat, Romania a pierdut a treia transa de la Fondul Monetar International, iar criza politica a adincit si mai mult criza economica. Socialistii au inregistrat insa un trend ascendent pentru candidatul sau. Pentru prima data Mircea Geoana incepea sa cistige teren, desi problemele economice deveneau din ce in ce mai dramatice. Strategia socialistilor dadea roade, astfel incit dupa primul tur de scrutin din 22 noiembrie, majoritatea socilogilor si analistilor politici il dadeau cistigator pe Mircea Geoana.

Surpriza a venit insa de la romanii din afara granitelor care l-au votat masiv pe Traian Basescu si care l-au ajutat in cele din urma sa cistige cursa prezidentiala, la o diferenta de 70 de mii de voturi.

Ramine de vazut daca Traian Basescu va sti sa depasasca cercul vicios al conflictelor care l-au tinut prizonier in primul sau mandat si daca in urmatorii cinci ani va reusi sa puna in practica promisiunile de reformare a statului: modificarea constitutiei, desfiintarea senatului, modernizarea justitiei, continuarea luptei anticoruptie.
XS
SM
MD
LG