Odată cu apropierea Anului Nou, organizaţii de presă din lumea întreagă alcătuiesc diferite clasamente ale evenimentelor din 2009 pe care le consideră cele mai importante. Susan Glasser este editor executiv al revistei americane „Foreign Policy”(„Politică externă”). Într-un interviu sintetizat de Mircea Ţicudean, corespondentul EL Gregory Feiffer a întrebat-o pe d-na Glasser de ce a ales în fruntea listei de evenimente deschiderea unei noi căi de navigaţie în nordul arctic al Rusiei, graţie schimbării climei.
Susan Glasser a spus că atunci când revista ei face asemenea clasamente de evenimente, încearcă să „recupereze” unele care nu chiar au trecut neobservate, dar n-au căpătat atenţia meritată, deşi uneori tocmai asemenea evenimente au un impact mai mare pe termen lung. Anul 2009, ne-a mai spus d-na Glasser, a fost dominat în lumea presei de câteva evenimente evidente, în frunte cu instalarea preşedintelui Obama la Casa Albă, cu războiul din Afganistan şi aşa mai departe.
Dar revista „Foreign Policy”, spune editorul ei executiv, a considerat că deschiderea aşa-numitului „Pasaj” sau „Coridor nord-estic” al Rusiei este un eveniment cu impact mondial. El va schimba nu doar modul cum se face comerţ într-o lume globalizată, în vremea încălzirii globale, ci şi geopolitica mondială. Deja, ţările nordice în frunte cu Canada şi Rusia se pregătesc să exploateze marile resurse energetice şi minerale aflate sub calota glaciară care se topeşte, iar competiţia se va ascuţi în viitor, crede Glasser.
Revista „Foreign Policy” a publicat şi un alt clasament, al „gânditorilor” anului 2009. În frunte se află preşedintele Rezervelor Federale, sau băncii centrale a Statelor Unite, Ben Bernanke, iar abia pe locul doi – preşedintele Barack Obama.
Susan Glasser explică decizia de a-l pune în fruntea listei de „gânditori” tocmai pe Bernanke prin faptul că anul 2009 a fost dominat de la cap la coadă de temerile financiare globale, de pericolul unei recesiuni sau a unei depresiuni economice. Iar preşedintele Rezervelor Federale, spune Glasser, a navigat cu mare abilitate în aceste vremuri de criză.
Trecînd peste clasamente şi topuri, corespondentul EL Gregory Feiffer a întrebat-o pe editorul executiv de la „Foreign Policy”, o specialistă în probleme ruseşti, ce crede despre posibilitatea ca Dmitry Medvedev să fie sau să devină un preşedinte mai bun decât a fost Vladimir Putin.
Susan Glasser spune că între ascensiunile lui Putin şi lui Medvedev sunt paralele interesante. Când a fost învestit Putin ca preşedinte, multă lume comenta evenimentul pozitiv, cu anumită speranţă şi înţelegere. Iar noul preşedinte rus de atunci promitea să lupte împotriva corupţiei şi să instaureze domnia legii. Or, aceleaşi lucruri le promite astăzi Medvedev.
Susan Glasser spune că nu poate să nu râdă când citeşte în presa occidentală că Medvedev este un duşman sincer al corupţiei şi vrea domnia legii. Mult mai relevant, crede ea, este să vedem ce-a făcut Medvedev de când se află la putere. Iar concluzia nu este deloc pozitivă. Putin a introdus schimbări structurale în Rusia, chiar dacă multe dintre ele nu au adus mai multă democraţie. De pildă, după atacul terorist de la Beslan a pus capăt alegerii democratice a guvernatorilor, o schimbare structurală şi juridică soldată cu mai multă putere pentru Kremlin. Or, Medvedev n-a făcut nimic de asemenea amploare, conchide Susan Glasser, editor executiv la revista americană „Foreign Policy” în interviul realizat de corespondentul EL Gregory Feiffer.
Susan Glasser a spus că atunci când revista ei face asemenea clasamente de evenimente, încearcă să „recupereze” unele care nu chiar au trecut neobservate, dar n-au căpătat atenţia meritată, deşi uneori tocmai asemenea evenimente au un impact mai mare pe termen lung. Anul 2009, ne-a mai spus d-na Glasser, a fost dominat în lumea presei de câteva evenimente evidente, în frunte cu instalarea preşedintelui Obama la Casa Albă, cu războiul din Afganistan şi aşa mai departe.
Dar revista „Foreign Policy”, spune editorul ei executiv, a considerat că deschiderea aşa-numitului „Pasaj” sau „Coridor nord-estic” al Rusiei este un eveniment cu impact mondial. El va schimba nu doar modul cum se face comerţ într-o lume globalizată, în vremea încălzirii globale, ci şi geopolitica mondială. Deja, ţările nordice în frunte cu Canada şi Rusia se pregătesc să exploateze marile resurse energetice şi minerale aflate sub calota glaciară care se topeşte, iar competiţia se va ascuţi în viitor, crede Glasser.
Revista „Foreign Policy” a publicat şi un alt clasament, al „gânditorilor” anului 2009. În frunte se află preşedintele Rezervelor Federale, sau băncii centrale a Statelor Unite, Ben Bernanke, iar abia pe locul doi – preşedintele Barack Obama.
Susan Glasser explică decizia de a-l pune în fruntea listei de „gânditori” tocmai pe Bernanke prin faptul că anul 2009 a fost dominat de la cap la coadă de temerile financiare globale, de pericolul unei recesiuni sau a unei depresiuni economice. Iar preşedintele Rezervelor Federale, spune Glasser, a navigat cu mare abilitate în aceste vremuri de criză.
Trecînd peste clasamente şi topuri, corespondentul EL Gregory Feiffer a întrebat-o pe editorul executiv de la „Foreign Policy”, o specialistă în probleme ruseşti, ce crede despre posibilitatea ca Dmitry Medvedev să fie sau să devină un preşedinte mai bun decât a fost Vladimir Putin.
Susan Glasser spune că între ascensiunile lui Putin şi lui Medvedev sunt paralele interesante. Când a fost învestit Putin ca preşedinte, multă lume comenta evenimentul pozitiv, cu anumită speranţă şi înţelegere. Iar noul preşedinte rus de atunci promitea să lupte împotriva corupţiei şi să instaureze domnia legii. Or, aceleaşi lucruri le promite astăzi Medvedev.
Susan Glasser spune că nu poate să nu râdă când citeşte în presa occidentală că Medvedev este un duşman sincer al corupţiei şi vrea domnia legii. Mult mai relevant, crede ea, este să vedem ce-a făcut Medvedev de când se află la putere. Iar concluzia nu este deloc pozitivă. Putin a introdus schimbări structurale în Rusia, chiar dacă multe dintre ele nu au adus mai multă democraţie. De pildă, după atacul terorist de la Beslan a pus capăt alegerii democratice a guvernatorilor, o schimbare structurală şi juridică soldată cu mai multă putere pentru Kremlin. Or, Medvedev n-a făcut nimic de asemenea amploare, conchide Susan Glasser, editor executiv la revista americană „Foreign Policy” în interviul realizat de corespondentul EL Gregory Feiffer.
