Linkuri accesibilitate

Va reacționa Tiraspolul pozitiv la inițiativele guvernului Filat ?


Scepticismul politologului Ernest Vardanean și o masă rotundă EL despre șansele Ucrainei și Georgiei de a fi primite în Nato.

21 decembrie 2009

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Iată temele principale:

Chişinăul cere suspendarea pentru o jumătate de an a restricţiilor de călătorie impuse liderilor transnistreni de către Uniunea Europeană. Propunerea Chişinăului este condiţionată de progresul pe care partea transnistreană ar trebui să-l demonstreze în reglementarea conflictului. Despre oportunitatea acestei iniţiative discutăm astăzi cu politologul de la Tiraspol, Ernest Vardanean.

Începem, însă, ca de obicei, cu principalele ştiri ale săptămânii trecute, prezentate de colega mea, Diana Răileanu:

Vicepremierul Victor Osipov a solicitat Uniunii Europene sa suspende pe o perioada de 6 luni interdictiile de circulatie in spaţiul comunitar ale unor lideri din Transnistria, cu condiţia ca acestia să reia negocierile politice in formatul 5+2. Chişinăul aşteaptă ca Tiraspolul să demonstreze progrese în rezolvarea problemei şcolilor moldoveneşti cu studiere în grafie latină şi în eliminarea barierelor de circulaţie pe care le-a impus oficialităţilor moldovene şi diplomaţilor străini.

O insulă minusculă din Oceanul Pacific, Nauru, a recunoscut independenţa Abhaziei, pe care Georgia şi aproape toate ţările lumii o consideră teritoriu georgian. Până acum, doar Rusia, Nicaragua şi Venezuela au recunoscut independenţa Abhaziei şi a celeilalte regiuni separatiste din Georgia, Osetia de Sud. Insula Nauru are 21 de kilometri pătraţi şi 15.000 de locuitori. Ziarul rus „Kommersant” a scris că Rusia a convins-o să recunoască Abhazia promiţîndu-i ajutor financiar.

Secretarul general NATO Anders Fogh Rasmussen a declarat, dupa intrevederile pe care le-a avut la Moscova cu presedintele rus Medvedev si cu premierul Putin, că a primit semnale incurajatoare din partea Moscovei, fata de o colaborare mai strînsa in Afganistan. Rasmussen a spus ca Moscova ar putea ajuta Alianta cu programe de instruire a politiei afgane, a pilotilor de elicoptere si chiar cu elicoptere. Experţii spun că vizita lui Fogh Rasmussen este un pas înainte pe calea refacerii relaţiei dintre Rusia şi NATO, afectată mai ales de războiul ruso-georgian de anul trecut.

Presedintele Barack Obama a declarat ca Statele Unite si Rusia se apropie de o intelegere in legatura cu noul tratat de reducere a arsenalelor nucleare, acord care sa inlocuiasca vechiul Tratat Start, din 1991. Obama a adaugat ca nu crede ca acest lucru se va putea intimpla pina la sfirsitul anului. Tratatul Start a expirat pe 5 decembrie.

Sirbii, macedonenii si muntenegrinii vor avea dreptul sa calatoreasca începând cu 19 decembrie fara vize in spatiul Uniunii Europene. Vizele au fost impuse acum 17 ani, ca urmare a declansarii razboaielor din Croatia si Bosnia. Toate cele trei tari îsi afirma dorinta de a adera la Uniunea Europeana, dar numai Macedonia are statutul oficial de tara candidata. Pentru cetatenii din Bosnia si Kosovo nu au fost ridicate vizele pentru tarile Uniunii Europene.

Reuniunea ONU de la Copengaha pe tema schimbărilor climaterice s-a încheiat cu un compromis şi anume majoritatea ţărilor participante au acceptat să ţină cont de un document comun privind combaterea încălzirii gobale şi ajutorul financiar pe care ţările bogate îl vor pune la dispoziţie în acest scop. Conferinta s-a prelungit cu o zi pentru a se ajunge şi la acest compromis, negociat între alţii de preşedintele american Barack Obama. Mai multe ţări, între care Venezuela, Bolivia si Sudan au criticat înţelegerea drept slabă şi nedreaptă făţă de ţările slab dezvoltate.

Agentia nationala pentru informatii din Ucraina a deschis arhivele sale din perioada Uniunii Sovietice referitoare la invazia trupelor Pactului de la Varsovia in Cehoslovacia in 1968. Peste 300 de documente considerate a fi secrete au fost trimise arhivelor din Cehia. Din 2005, Ucraina a declasificat o mare parte a arhivelor sale din perioada sovietica.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Radu Benea: Mulţumesc, Diana. Mai multe ştiri, analize şi comentarii găsiţi pe pagina noastră de Internet.

Aşadar, invitatul ediţiei de astăzi este politologul de la Tiraspol Ernest Vardanean şi discutăm despre perspectiva relansării procesului de reglementare transnistreană. Ernest, cum am auzit la ştiri, guvernul de la Chişinău a cerut Uniunii Europene să suspende pe un termen de 6 luni interdicţia impusă liderilor transnistreni la călătoriile în ţările Uniunii. Chişinăul şi-a prezentat demersul ca pe un gest de bună-voinţă în raport cu Tiraspolul şi de încurajare a deschiderii de care ar fi dat dovadă în ultimul timp Tiraspolul prin reluarea, chiar dacă numai la nivel neoficial, a consultărilor în formatul 5+2 pentru reglementarea transnistreană.

Există premise pentru relansarea plenară a dialogului? Cât de oportună vi se pare propunerea Chişinăului?


Ernest Vardanean
Ernest Vardanean
: „În primul rând, eu consider că de cel puţin o jumătate de an nu se observă nici un progres în reglementarea transnistreană. Pentru mine este de neînţeles optimismul reprezentanţilor Republicii Moldova şi logica lor prin care lideri transnisteni ar fi meritat un asemenea privilegiu - suspendarea interdicţiei de a călători în Uniunea Europeană. Probabil că eu nu cunosc anumite lucruri, pentru că negocierile decurg totuşi într-un regim confidenţial. Dar din ceea ce observăm în presă, nu există absolut nici un indiciu al progresului în reglementare şi nici motive de optimism.

În al doilea rând, interdicţia de călătorie a fost adoptată în anul 2003 de Comisia Europeană în baza propriilor concluzii privitoare la mersul negocierilor şi la faptul dacă partea transnistreană tinde sau nu să fie constructivă în negocieri. Nu mă apuc să apreciez justeţea deciziei Comisiei Europene la acel moment, dar cred că ea a fost motivată atunci şi rămîne motivată şi acum, şi eu nu cred că autorităţile moldovene sunt împuternicite să-i ceară Comisiei Europene să-şi anuleze decizia. De aceea, eu cred că demersul Chişinăului este absolut inoportun şi neîntemeiat, şi presupun că în cele din urmă va fi respins de Comisia Europeană”.

Radu Benea: Dar nu credeţi că odată cu schimbarea puterii la Chişinău s-a creat şi o nouă fereastră de oportunităţi, chiar şi penstru liderii transnistreni? Chişinăul iată că cere pentru ei anularea restricţiilor de călătorie în Uniuena Europeană, nu mai insistă pe negocieri politice, unde există cele mai mari divergenţe, ci propune lansarea unor proiecte sociale, care ar uşura viaţa locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului. În această nouă conjunctură, nu credeţi că Tiraspolul ar putea să manifeste mai multă deschidere?

Ernest Vardanean: „Nu, cred asta. Este puţin probabil ca Tiraspolul să accepte propunerile Chişinăului şi nu este pentru prima oară. Mai mult, iniţiativa anulării restricţiilor de călătorie nu este nouă, ea a fost lansată de fostul preşedinte Vladimir Voronin în 2007, în cadrul aşa-numitelor propuneri la pachet. Au trecut aproape doi ani şi nu există un răspuns pozitiv. De aceea, eu cred că demersul noilor autorităţi de la Chişinău are mai curând o destinaţie internă, pentru a demonstra că strategia fostelor autorităţi în problema Transnistriei a fost greşită, iar strategia noilor autorităţi e mai bună. Sper că ei au motive să vorbească aşa, dar mă îndoiesc că în spatele acestor vorbe se află un progres real în procesul reglementării.

Tirapolul nu va profita de ocazie şi nu va crede în sinceritatea intenţiilor Chişinăului, măcar şi pe motiv că noile autorităţi moldovene, în persoana vicepremierului Victor Osipov, propun Transnistriei un fel de autonomie specială. Nu s-a precizat ce se are în vedere prin autonomie specială, dar faptul că s-a pronunţat deja cuvântul autonomie înseamnă apriori că Tiraspolul nu va reacţiona într-un mod pozitiv, pentru că ştim prea bine că autorităţile transnistrene pledează exclusiv pentru independenţă şi relaţii egale şi de bună vecinătate cu Moldova. De aceea, eu nu cred că Tirapolul va reacţiona favorabil la iniţiativa Chişinăului.

Referitor la proiectele sociale comune, aş zice că nici această idee nu aparţine noilor autorităţi ale Moldovei, ci fostei conduceri. Dar şi în acest caz, Tiraspolul a spus că va discuta numai pe bază de egalitate şi nu ca reprezentant al unei regiuni a Republicii Moldova. În al doilea rând, Transnistria tot timpul a zis că în proiectele de dezvoltare economică şi socială mizează pe Rusia, accentuând că nu are nevoie de pomana Chişinăului. Presupun că în această situaţie va urma acelaşi răspuns: că nu vrem nimic de la Moldova, noi avem parteneriatul strategc cu Rusia ş.a.m.d.”

Radu Benea: Opinia politologului de la Tiraspol, Ernest Vardanean.

---------------------------------------------

Aflat la Moscova, săptămâna trecută, într-o vizită de trei zile, secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen a cerut Rusiei sa se implice mai mult in misiunea aliata din Afganistan, argumentind că un esec va ridica sansa raspandirii terorismului, din Asia Centrala pâna în Rusia. O cerere primita cu intelegere de presedintele rus Medvedev, care a declarat ca Rusia si NATO au multe interese comune in regiune. Totodată, Rasmussen a declarat că NATO nu va face compromisuri cu Rusia în chestiuni principiale, una din acestea fiind extinderea Alianţei.

Cum evoluează relaţiile dintre NATO şi Rusia şi care sunt şansele reale ale celor două ţări din imediata vecinătate a Rusiei - Ucraina şi Georgia - de a deveni membre ale NATO? Aceasta a fost tema unei discuţii, în jurul mesei rotunde moderată de jurnalistul Andrei Babiţki cu trei experţi. Discuţia a fost difuzată în cadrul programului special al Europei Libere pentru ascultătorii regiunilor separatiste ale Georgiei – Abhazia şi Osetia de Sud. Un rezumat realizat de Lucia Diaconu.

La masa rotundă, moderată din studioul din Praga de Andrei Babiţki, au fost invitaţi să participe jurnalistul Maksim Şevcenko (Moscova), fostul reprezentant al Georgiei la NATO Zurab Abaşidze (Tbilisi) şi politologul Mihail Pogrebinski (Kiev). Andrei Babiţki l-a întrebat pe Maksim Şevcenko dacă nu cumva acum, după ce secretarul general al NATO Anders Rasmussen a confirmat că deciziile Summitului Alianţei de la Bucureşti rămîn în vigoare, intrarea Georgiei şi Ucrainei în NATO e un proces inevitabil? Sau totuşi Moscova i se poate opune?

Maksim Şevcenko: “În primul rînd, cred că e lucru imposibil. Georgia e o ţară cu probleme teritoriale nesoluţionate care mai are şi pretenţii teritoriale faţă de alte state. În Ucraina, preşedintele Iuşcenko exercită o presiune puternică asupra populaţiei. Însă ţinînd cont de actuala situaţie politică, Rusia nici nu trebuie să depună eforturi pentru a împiedica intrarea celor două ţări în NATO”.

În opinia lui Zurab Abaşidze, declaraţia lui Anders Rasmussen e o dovadă a faptului că poziţia NATO-ului nu s-a schimbat nici după războiul din anul trecut şi că aderarea la NATO a Georgiei şi Ucrainei e considerată posibilă. Pot, fireşte, să apară şi obstacole…

Zurab Abaşidze: ”… asta dacă se va încerca ceva de felul agresiunii de anul trecut şi dacă Occidentul va reacţiona la fel ca şi anul trecut…”
Zurab Abashidze


Întrebat dacă poate intra Georgia în NATO fără să-şi soluţioneze conflictele, Zurab Abaşidze a spus: “În principiu, conflictele nesoluţionate sînt o dilemă şi nu există o poziţie clară a membrilor NATO în această privinţă, deşi, la diferite niveluri, s-a declarat că, în cazul în care Georgia va îndeplini celelalte recomandări, aceste probleme nesoluţionate nu vor fi un impediment pentru aderarea Georgiei la NATO”.

Maksim Şevcenko a admis că Georgia poate să adere la NATO, doar că “va trebui să uite de Abhazia şi Osetia de Sud”: “Dacă Georgia va deveni membră NATO, în actualele ei frontiere asta este posibil, Suhumi şi Ţhinval obţin automat suveranitatea, fiindcă despre restabilirea aşa-zisei integrităţi teritoriale a Georgiei, pînă la aderarea la NATO, nici nu poate fi vorba”.

Zurab Abaşidze consideră că îndeplinirea de către Georgia a celorlalte recomandări NATO va însemna totuşi crearea unei situaţii noi. Iar una din cauzele războiului din 2008 a fost dorinţa de a împiedica intrarea Georgiei în NATO, e de părere fostul reprezentant georgian la Alianţă.

Pe politologul Mihail Pogrebinski moderatorul discuţiei l-a rugat să comenteze sondajele conform cărora cel puţin o jumătate din populaţia Ucrainei este împotriva aderării la NATO. Mihail Pogrebinski a subliniat că o ţară, pentru a adera la NATO, trebuie nu doar să îndeplinească nişte criterii, ci şi să ia decizia de a adera.

Mihail Pogrebinski: “Sînt de acord că în Georgia, se pare, majoritatea e pentru aderare. În Ucraina e altă situaţie. Dacă acum s-ar face un referendum, nu mai puţin de 70% ar vota împotriva aderării la NATO”.

“Ţinînd cont de faptul că mai devreme sau mai tîrziu Georgia şi Ucraina ar putea să intre în NATO, se poate vorbi despre faptul că Moscova îşi pierde treptat influenţa în spaţiul post-sovietic?” l-a întrebat Andrei Babiţki pe Maksim Şevcenko.

Maksim Şevcenko: “Mai curînd Rusia va deveni membră NATO. Rusia chiar are şanse mai mari. Nu-mi amintesc să fi intrat în NATO ţări care generează conflicte în măsura în care o face Georgia. În ceea ce priveşte Ucraina, cred că orice guvern rezonabil ucrainean – pe Iuşcenko nu-l consider un preşedinte rezonabil – va tinde spre statutul de ţară neutră. Cred că aceste declaraţii ale Alianţei Nord-Atlantice sînt mai degrabă un mijloc de exercitare a presiunii în ajunul semnării acordului ruso-american privind armamentul strategic. Sau o reacţie la succesul evident repurtat de Putin în crearea unui sistem unic ruso-european de livrare a gazelor. Atît North Stream, cît şi South Stream reprezintă un pericol în plan energetic pentru Ucraina şi Georgia”.

Replica lui Zurab Abaşidze a fost următoarea: “Ceea ce facem, facem pentru întărirea societăţii şi statalităţii georgiene. Şi dacă vom mai şi intra în NATO, va fi bine. Iar dacă înaintea noastră în Alianţă va intra Rusia, va fi şi mai bine. Am impresia că de-a lungul anilor Georgia s-a îndepărtat de Rusia în aceeaşi măsură în care Rusia a respins Georgia ”.

În finalul discuţiei, Mihail Pogrebinski a fost întrebat cum vede Ucraina noul rol al NATO, acela de promotor al democraţiei şi stabilităţii, de organizaţie care ajută ţările din Estul Europei să dezvolte societatea civilă.

Mihail Pogrebinski
: “În ceea ce priveşte aceste cerinţe ale NATO, Ucraina e foarte interesată să le îndeplinească. Numai că toţi înţeleg că, pe lîngă aceste minunate-frumoase cerinţe, există în continuare aspectul militar. NATO e totuşi un bloc militar al cărui lider sînt SUA. Şi atîta timp cît americanii rămîn în Irak, cît situaţia din Afganistan rămîne neclară, atitudinea populaţiei faţă de aderarea la Alianţă nu se va schimba, după părerea mea. Ceea ce nu înseamnă că Ucraina respinge apropierea de Uniunea Europeană în toate sferele şi inclusiv în sfera securităţii”.

Radu Benea: Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG