Linkuri accesibilitate

Cel bătut îl duce pe Cel nebătut (XI)


trei-fraţi-încălecaţi-unul-în-cârcă-la-altul iată că vin în cale
(nu că poteca-i îngustă sau circulaţia-i mult prea
intensă — de unde? — dar au
tustrei doar un rând unul singur de straie şi-l poartă
odată: când ăla de sus îşi îndeasă căciula pe frunte al doilea
îşi încinge sumanul şi-al treilea-şi
trage bine iţarii şi hai!... şi eu mers ei au mers
până cel cu sumanul să nu-i amorţească picioarele prins-a
a-i tot da pinteni celui de jos: “di căluţule di!” p`nă cel
căciulat să nu-şi bâţâie braţele-n dodii grabnic le-nfundă
în urechile celui din mijloc... şi-au mers ei au mers
cel bătut opintindu-i pe cei nebătuţi şi simţind sub călcâie
limba aspră a ţarinii ăla călare
atingând cu gingaşele-i tălpi — două limbi nu-altceva! — pietricelele
din rărunchii sărmanului om cu un vag sentiment c-ar păşi
pe-o cărare de ţară căciulatul estimp răsucind
mintea celui de sub ca pe-un cub al lui rubik... şi-au mers ei au mers
şi tot merg până astăzi de nu s-au oprit undeva: unu-i vânăt de
frig altu-i galben ca ceara cel’lalt arde ca para
vântu-i bate şi-i zdrenţuie ca pe-un drapel) mijlociul
are-un gol — cât să-ţi bagi prin el capul — în piept
şi să strigi cât te-or ţine bojocii cu gura şi nările două:

“nu vă fie frică “nu plecăm acasă “ole! ole! oleeeee
comunismul pică!” morţii nu ne lasă!” ceauşescu nu mai e!”

trei-fraţi-înfriguraţi-unul-în-cârcă-la-altul se duc dracului de-a cura-n cap
(nu că poteca-i îngustă sau circulaţia-i peste măsură de
aglomerată — de unde? — dar n-au
nici o zdreanţă pe ei: cel de sus îl încalecă pe mijlociul
mijlociul pe ăla de jos care n-are pe cine să-ncalece şi pe care văzându-l
preşedinţi pudibonzi să le-arunce din urmă: golani!... şi s-au dus ei s-au tot
dus în cârcă pe rând ciomăgiţi de mineri zădărâţi de mulţime:
“cel-bătut-îi-duce-pe-cei-nebătuţi!” p`nă n-au mai avut un’ se duce
până iată se-ntorc chiar de unde-au plecat în decembrie — unu-i
vânat de frig altu-i galben ca ceara cel’lalt arde cu pară
vântu-i bate şi zdrenţuie ca pe-un drapel) mijlociul
are-un gol — cât să-ţi bagi prin el capul — în piept
şi să strigi cât te-or ţine bojocii:

“......................... “nu plecăm acasă “...........................
........................!” morţii nu ne lasă!” .........................!”


Emilian GALAICU-PĂUN (n. 1964 în satul Unchiteşti, Floreşti, din Republica Moldova).

Redactor-şef al Editurii Cartier; din 2005, autor-prezentator al emisiunii Cartea la pachet de la Radio Europa Liberă; redactor pentru Basarabia al revistei „Vatra“ (Târgu Mureş).

Cărţi publicate:

(POEZIE) Lumina proprie, 1986; Abece-Dor, 1989; Levitaţii deasupra hăului, 1991; Cel bătut îl duce pe Cel nebătut, 1994; Yin Time, 1999 (trad. germană de Hellmut Seiler, Pop-Verlag, 2007); Gestuar, 2002; Yin Time (neantologie), 2004; Arme grăitoare, 2009; A-Z.best, antologie, 2012; Arme grăitoare, ediţie ne varietur, 2015; A(II)Rh+eu / Apa.3D, 2019;

(ROMAN) Gesturi (Trilogia nimicului), 1996; Ţesut viu. 10 x 10, 2011 (trad. engleză de Alistair Ian Blyth, Living Tissue. 10 x 10, Dalkey Archive Press, SUA, 2019);

(ESEU) Poezia de după poezie, 1999; Cărţile pe care le-am citit, cărţile care m-au scris, 2020;

(TRADUCERI) Jean-Michel Gaillard, Anthony Rowley, Istoria continentului european, 2001; Robert Muchembled, Oistorie a diavolului, 2002;Mario Turchetti, Tirania şi tiranicidul, 2003; Michel Pastoureau, O istorie simbolică a Evului Mediu occidental, 2004; Michel Pastoureau, Albastru. Istoria unei culori, 2006; Michel Pastoureau, Ursul. Istoria unui rege decăzut, 2007; Roland Barthes, Jurnal de doliu, 2009; Edward Lear, Scrippius Pip, 2011; Michel Pastoureau, Negru. Istoria unei culori, 2012.

Prezent în numeroase antologii din ţară şi din străinătate.

Opiniile autorului nu reflectă, neapărat, poziția Europei Libere.

XS
SM
MD
LG