Linkuri accesibilitate

23.12.99 - Chișinău: Parlamentul votează legea SIS


Anatol Plugaru, unul din directorii SIS

Anatol Plugaru, unul din directorii SIS

Fostul Minister al Securității Naționale a fost reorganizat în Serviciul de Informații și Securitate.

23 decembrie 1999

Actualitatea în R. Moldova.

Parlamentul votează legea SIS.

Dan Ionescu: Astăzi Parlamentul a adoptat proiectul de lege referitor la reorganizarea Ministerului Securităţii Naţionale. Relatează corespondentul nostru la Chişinău Sergiu Praporşcic
:

Parlamentul a adoptat astăzi legea privind Serviciul de Informaţii şi Securitate cu 55 de voturi ale deputaţilor comunişti, independenţi şi creştin-democraţi. Legea prevede reorganizarea fostului Minister al Securităţii Naţionale în Serviciul de Informaţii şi Securitate. Potrivit legii, activitatea serviciului va fi coordonată de şeful statului care va numi şi directorul acestei instituţii. Din componenţa Serviciului nu vor face parte trupele de grăniceri care vor constitui un departament separat subordonat direct Guvernului. Serviciul va păstra însă funcţia de anchetă. În acest scop, ca şi fostul Minister al Securităţii Naţionale, el va dispune de izolatoare de detenţie preventivă.

În urma iniţiativei vicepreşedintelui Legislativului Iurie Roşca, la legea Serviciului de Informaţii şi Securitate a fost anexat un regulament privind controlul Parlamentului asupra activităţii Serviciilor Speciale. Regulamentul prevede constituirea unei comisii parlamentare speciale pentru supravegherea Serviciilor Speciale. Potrivit documentului, această comisie va fi alcătuită din reprezentanţi ai tuturor formaţiunilor politice reprezentate în Parlament. Articolul 10 al Regulamentului prevede: „Comisia Specială poate solicita Serviciilor Speciale informaţii asupra activităţilor curente, fără a aduce atingere secretelor de stat sau activităţii operative a acestora. Membrii comisiei vor semna în fiecare caz aparte un angajament scris prin care se vor obliga să păstreze confidenţialitatea asupra informaţiilor ce constituie secret de stat”.

Potrivit unei alte prevederi a Regulamentului, membrii comisiei nu pot fi angajaţi sau informatori ai Serviciilor Speciale. Vom preciza că deputaţii creştin-democraţi au condiţionat votul lor cu anexarea acestui Regulament la legea Serviciului de Informaţii şi Securitate, condiţie ce a fost în final satisfăcută de comunişti şi independenţi. Deputaţii Convenţiei Democrate au avut însă alte obiecţii. Împreună cu parlamentarii blocului „Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă” ei au cerut ca directorul Serviciului de Informaţie şi Securitate să nu fie numit de şeful statului, ci de Parlament sau cu acordul acestuia.

Solicitat de noi, preşedintele grupului parlamentar al Convenţiei Democrate Mircea Snegur a declarat: „Este desigur un pas înainte în reformele noastre democratice. Noi în genere nu am votat pentru că nu am fost de acord cu dezideratul de numire a şefului acestui serviciu de către Preşedintele Republicii, nici măcar cu propunerea comisiei sesizate în fond de Parlament”.

Şi deputaţii Partidului Forţelor Democratice n-au susţinut prin vot documentul. Ei au procedat astfel din alte motive. Iată ce a declarat în plen deputatul PSD Vasile Nedelciuc: „Cred că nu este atît de fundamental nici cine numeşte şeful serviciului şi nici dezbaterile atît de lungi pe marginea Regulamentului. De altfel, modificările propuse de dl Roşca le susţin integral. Noi putem să votăm lucrurile astea, să avem o comisie foarte bună care va monitoriza activitatea acestui serviciu, dar dacă Serviciul va avea în continuare obligaţiunile de a efectua lucrările pe care le-a desfăşurat pe parcursul deceniilor, pur şi simplu Comisia Parlamentară va constata că ei fac ce au făcut decenii la rînd. Mi se părea fundamental să schimbăm totuşi în lege esenţa acestui Serviciu, or lucrul ăsta din păcate nu a fost făcut.”

Vasile Nedelciuc s-a referit în special la articolele care prevăd că Serviciul va putea ancheta persoane şi în acest scop va folosi izolatoare speciale. Aceleaşi obiecţii le-au avut şi deputaţii creştini-democraţi. Solicitat de noi, vicepreşedintele Parlamentului, liderul grupului parlamentar al Partidului Popular Creştin-Democrat Iurie Roşca şi-a exprimat speranţa că pe viitor aceste prevederi vor fi abrogate. Iurie Roşca: „Este regretabil că toate partidele parlamentare, poate cu excepţia unor reprezentanţi ai Partidului Forţelor Democratice, de-a lungul discuţiilor asupra proiectului de lege care au durat luni în şir nu au dat curs insistenţelor noastre de a elimina din lege dreptul acestui Serviciu de a efectua anchetă penală şi de a avea izolatoare, două chestiuni absolut principiale care vin în contradicţie cu recomandările Consiliului Europei şi care va trebui să fie revăzute într-un viitor, fie prin modificarea acestei legi, fie în urma unor obiecţii ale Consiliului Europei, care vor conduce în definitiv la acelaşi final, la perfecţionarea cadrului legislativ.”

Din Chişinău, Sergiu Praporşcic, pentru Radio Europa Liberă.

Dan Ionescu: Referitor la criza de Guvern care s-a încheiat marţi 21 decembrie, marele cotidian parizian „Le Monde” publică astăzi un amplu reportaj de la Chişinău semnat de trimisul special Mirel Bran. Relatarea poartă titlul „Moldova se scufundă într-un marasm economic şi politic”. Subtitlurile sînt ceva mai optimiste, şi anume: „Noul prim-ministru Dumitru Braghiş promite să urmărească integrarea europeană a ţării sale şi să reia negocierile cu FMI”, cel de al doilea sună astfel „În ciuda unor grave lipsuri de tot felul, ţara continuă să aibă un potenţial economic interesant”. Autorul descrie pe larg contrastele sociale frapante de la Chişinău şi din provincie. Alături de vechi căsuţe dărăpănate şi de jalnice blocuri construite în epoca sovietică au apărut cartiere selecte de vile, dotate cu piscine şi saune. Articolul mai menţionează legăturile culturale tradiţionale ale moldovenilor cu Franţa. Pentru moldoveni, conclude Mirel Bran, Franţa este o rudă, ce-i drept însă o rudă cam îndepărtată.
XS
SM
MD
LG