Linkuri accesibilitate

Anneli Ute Gabanyi şi Igor Caşu trec în revistă evenimentele anului 2009, care au repus Moldova pe făgaşul revoluţionar de acum două decenii.

Bine v-am gasit, doamnelor si domnilor. La microfon e Vasile Botnaru, autorul si moderatorul emisiunii Punct si de la capat. Astazi vom discuta cu oaspetii mei despre trecerea timpului ... pe linga noi, cum spunea un prieten de-al Europei Libere. Intr-un interviu despre evenimentele cele mai importante ale anului 2009, el notase ca in timp ce Europa a consemnat implinirea a 20 de ani de la caderea Zidului Berlinului, Moldova s-a intors in anul 1989 facind din nou drumul sisific ce parea sa fi fost parcurs o data. Odata cu lumea civilizata care a stiut sa invete din evenimentele de acum doua decenii cind, am sa indraznesc sa va amintesc, in Polonia Solidarnosti a obtinut legalizarea, Ungaria a anulat restrictiile de circulatie de la frontierea cu Austria, Uniunea Sovietica si-a retras ultimul pluton de ostasi din capitala Afganistanului, autoritatile chineze au innabusit actiunea de protest din Piata Tiananmen, in Cehoslovacia s-a produs revolutia de catifea, in cele trei tari baltice Estonia, Letonia si Lituania 2 milioane de persoane au constituit un lant viu cu o lingime de 600 de kilometri protestind impotriva ocupatiei sovietice, iar la Timisoara a izbucnit focul revolutiei romanesti care l-a detronat pe Nicolae Ceausescu.

Pentru Europa Unita doua decenii au fost mai mult decit suficiente ca sa invete din erorile umane. Ce a invatat Moldova din aceste doua decenii? La acesta intrebare vor raspunde oaspetii mei de astazi, cercetatoarea de la Berlin Anneli Ute Gabanyi si istoricul de la Chisinau Igor Casu.

Vasile Botnaru
: Asadar, o bucla istorica de 20 de ani, si spirala asta, pe unii moldoveni i-a adus in punctul initial, daca nu sub momentul 1989. Este o senzatie adevarata sau nu, si cat de mare este contrastul cu ceea ce se intampla in Europa? Doamna Gabanyi.

Anneli Ute Gabanyi
Anneli Ute Gabanyi: Intr-adevar, comparatia mea este ca daca ne gandim la evenimentele postelectorale din primavara este, in buna masura, justificata, pentru ca acele accese de violenta in piata, enigmele care au ramas dupa aceea, cine a tras in noi, cine a vrut sa foloseasca forta, cine este acel care, eventual, a fost elementul moderator – vor ramane si in Republica Moldova ca un fel de vina primordiala, ca si in Romania, unde, din 1992 pana astazi nu au putut fi clarificate toate enigmele. Tare ma tem ca in ciuda multor eforturi facute si in ciuda a foarte multe publicatii care au aparut mai ales in ultimii ani, in legatura cu aceasta problema, totusi, multe enigme nu se vor putea elucida niciodata la tema.

Vasile Botnaru: Spre deosebide de Romania, unde societatea totusi este vigilenta, în Moldova, societatea este destul de inerta. Domnule Casu, este adevarat sau nu?


Igor Caşu
Igor Casu: Sigur ca tranzitia politica, sa spunem asa, la un sistem politic pluralist, unul deosebit de cel sovietic, bazat pe monopolul unui partid. Aici desigur aceasta criza a fost rezolvata destul de usor, sa ne amintim ca in 90 aveam deja primul partid inregistrat, pe langa cel comunist. Este vorba de partidul social-democrat. As spune ca de fapt ceea ce s-a intamplat in ultimii 20 de ani a arata ca tranzitia institutionala de la un sistem la altul a fost relativ usoara, dar problema de baza este schimbarea mentalitatilor. Exista o similitudine dintre 89 si 2009, daca ne referim chiar la acele manifestari de strada din 7 aprilie 2009, seamana foarte mult cu cele din 7 noiembrie 1989, aceeasi agenda, aceleasi slogane anticomuniste s.a. Pentru 2009 as accentua faptul ca este un an foarte important, am revenit in presa internationala, Moldova ca subiect al marilor ziare americane, britanice, franceze, germane. Asistam in 2009 la un interes sporit catre politica ca atare, dupa o perioada lunga de nihilism. Politica moldoveneasca a devenit foarte interesanta in 2009, si protagonistii principali ai politicii moldovenesti au devenit la fel de interesanti pentru marea majoritatea a populatiei ca si protagonistii filmelor soul-popper mexicane.

Vasile Botnaru
: A fi pe primele pagini ale ziarelor americane, nu inseamna intotdeauna sa fii laudat. Sarmanul Berlusconi la fel a ajuns pe primele pagini, dar cu fata însangerata. Doamna Gabanyi, daca ar fi sa masuram cumva utilitatea acestor 2 decenii. Ce criterii ar fi de aplicat? Eu, bunaoara, m-as uita la cine sunt elitele politice, cat de tineri sunt, ce background au, ce biografie au. Or, in cazul Moldovei, prea putini sunt cei de formatie noua.

Anneli Ute Gabanyi
: Nu stiu daca as fi atat de pesimista cum sunteti dvs. Uitandu-ma doar la cativa protagonisti, de exemplu cei care au intrat in vizorul si in interesul strainatatii in acest an: cei de la Partidul Democrat, Partidul Liberal – sunt o serie de oameni tineri de mare calitate, de formatie europeana. As vrea sa spun ca ei deja reprezinta directia in care va merge Republica Moldova. Si diferenta este foarte mare dintre ei. Cred ca electoratul ar trebui sa vada foarte clar, ceea ce in Romania mi se pare mai greu de vazut si de analizat, care sunt curentele realmente acelea care tind sa elibereze Romania de tarele sistemului trecut, de tarele mentalitatii, tarele trecutului. Am impresia ca Moldova nu sta mult mai prost decat Romania.

Vasile Botnaru
: Dar în acelasi timp, doamna Gabanyi, vreau sa va contrazic, un sondaj recent arata ca 47 la suta din populatie ar vrea sa fie refacuta Uniunea Sovietica. Ce folos daca avem in interiorul elitelor lideri puternici daca masa inertiala nu-i ajunge din urma?

Anneli Ute Gabanyi: Explicatia, dupa parerea mea, este ca pana acum presa, si mai ales televiziunea, care este acel mediu prin care elitele comunica cu masa populara – a fost in manile comunistilor foarte multa vreme si pana nudemult acest monopol nu a fost spart. Aceasta este explicatia si cred ca Republica Moldova ar trebui sa caute si alte cai de comunicare. Stiu ca in Moldova societatea civila este destul de puternica si destul de angajata, dar ar trebui sa caute intr-adevar acele modele care sunt si in occident. Eu, de exemplu, sunt o mare adepta a Centrului de Educatie Politica din Germania, care este o institutie neagajata politic, si care se axeaza pe actiunea de instruire si explicare a unor fenomene politice atat straine cat si din spatiul german, in folosul elevilor de scoala, in folosul tineretului, profesorilor, ziaristilor. Aici s-ar putea actiona pentru a trece cumva dincolo de acest monopol, care ar trebui spart la un moment dat.

Vasile Botnaru: Adica nu e suficient sa predam istoria doar la lectiile de istorie.

Anneli Ute Gabanyi: Nu, pentru ca si profesorii nu sunt ei insisi cateodata destul de informati. De exemplu, acest centru la care eu ma refer.publica in fiecare saptamana niste materiale specifice care pot fi obtinute pe teme date, de catre profesorii de scoala. Elevii pot si ei sa faca apel la aceasta institutie pentru a primi gratuit materiale de studiu, materiale de informare. Nu mai vorbesc de faptul ca se organizeaza si conferinte, nu numai in capitala dar si in orasele mici, chiar si la tara. Acest lucru contribuie foarte mult la trezirea interesului politic si la elucidarea unor probleme pe care omul de rand nu le-a inteles. El nu-si aminteste de aspectele negative care existau in URSS. Multi care traiesc dupa 20 de ani nici nu-si mai amintesc bine despre ce era vorba. Pe de alta parte, ei tind sa aiba o amintire in culori roz despre asa-zisa siguranta traiului, locului de munca, a salariului la sfarsitul lunii etc. Aceste vremuri nu se pot intoarce si aceste lucruri trebuie explicate oamenilor, pentru ca sistemul in sine nu a putut sa supravietuiasca. Acest sistem comunist, cat si sistemul hegemonic care era URSS, din fericire a implodat, daca vreti, din cauza problemelor de sistem. Acest sistem nu a mai putut supravietui din cauza greselilor pe care era construit.

Igor Casu: Vreau sa ma refer si eu la acest sondaj care arata ca 47 la suta din tre moldoveni vor revenirea la URSS. Cred ca acest procentaj pe de o parte reflecta, in mare, si ponderea PCRM pe eschierul politic de astazi din Republica Moldova. Pe de alta parte trebuie sa luam aceste cifre cu oarecare spirit critic, pentru ca aceasta nostalgie dupa URSS este mai degraba un fenomen psihologic. Nu neaparat toti care au spus ca au aceasta nostalgie dupa URSS sunt pentru refacerea URSS. Ei sunt foarte realisti, si mai degraba m-as alatura la ce a spus doamna Gabanyi. Aceasta nostalgie ar reflecta de fapt nemultumirea fata de situatia de astazi. In lipsa unui alt model, viitorul fiind incert, se face referire la un trecut inainte de 1989. Totodata, trebuie sa amintesc aici ca si in Germania Democrata, în partea de est a Germaniei s-a facut anul aceasta un sondaj care arata ca circa ¼ din fostii cetateni ai RDG-ului au nostalgia socialismului. Cred ca aceasta cifra nu exprima o dorinta de a reveni la ceea ce a fost, ci mai mult o nemultumire fata de situatia actuala, mai ales ca anii 2008-2009 sunt ani de criza si problemele economice sunt foarte sensibile.

Vasile Botnaru
: Conventional, sa-l numim „fenomenul trabant”, pe care-l descrie Vasile Ernu in primul roman si chiar intr-al doilea. Oamenii care idolatrizeaza retroactiv trabantul, sigur ca nu inseamna ca ei vor sa circule cu trabantul. Ei totusi circula cu Mercedesul. Putini sunt cei care raman fideli. Nu, doamna Gabanyi?

Anneli Ute Gabanyi: Asa este, si ii multumesc domnului Casu care a adus in discutie fenomenul est-german. Este extrem de elocvent, daca ne gandim la investitile enorme pe care toti cetatenii gemani, noi platim o taxa destul de serioasa de 20 de ani pentru refacerea RDG-ului. Iar cei care circula astazi nu cu trabantul dar cu Mercedesul circula pe niste autostrazi nemaipomenite, circula cu tenurile cele mai moderne, au garile mult mai moderne decat germanii de vest, si in general au un nivel de viata incomparabil cu cel de dinainte. Totusi, s-a format o sciziune a societatii. Trebuie sa ne gandim si la acest lucru, care e mai putin cunoscut in Republica Moldova, faptul ca inca are loc o miscare de migratie foarte importanta din RDG fie spre fosta RFG fie in exteriorul Germaniei, Elvetia, Austria. Se duc in cautare de lucru, in cautare de salarii mai bune, de o oarecare siguranta. Si aici ajungem la depopularea unor regiuni intregi din fosta RDG, unde somajul e de 50-60 la suta, unde n-au mai ramas decat batrani. Intersant e ca femeile sunt mai inventive si mai intreprinzatoare si pleaca mai repede decat barbatii din acele regiuni. Problemele nu au fost rezolvate cu foarte multi bani. Mentalitatea intr-adevar arata sa nu ne gandim numai la faptul ca fostul partid comunist RDGist, care practic si-a schimbat numai numele, nu si cadrele, ideologia – care formeaza acuma Partidul de Stanga, aproape comunist. In noile landuri acesta a ajuns al doilea partid ca importanta la alegeri. Este un lucru necunoscut in nicio alta tara post-comunista si ne pune serios pe ganduri.

Vasile Botnaru
: Prin urmare, daca eu as fi Alexandr Prohanov de exemplu, sau un simpatizant al partidului lui Ziuganov, ar fi sa va spun la ce va servit dumneavoastra 20 de ani de la revolutie, daca, iata spuneti dumneavoastra, fostul RDG se depopuleaza sau Republica Moldova a trimis 1 milion de gasterbaiteri in toata lumea si traieste din banii trimisi de peste hotare. Domnule Casu, cum polemizati cu asemenea gen de concluzii?

Igor Casu: Desigur aceste argumente au sunat adeseori chiar in discursul PCRM-ului, pana a veni la putere, in 2001. Iata ca nici ei nu au putut sa schimbe aceasta realitate. Moldovenii pleaca si pleaca, inca mai multi decat plecau in 2001. Asta ne invita la reflectii mai serioase, si anume ca traim intr-o lume in care globalizarea ne afecteaza si pe noi. Asa cum a spus si doamna Gabanyi, pleaca din Germania in Elvetia. Eu am stat 2 ani in Elvetia, si am observat ca cei mai multi cetateni europeni care prefereau Elvetia veneau din Germania. La randul lor, foarte multi elvetieni pleaca in SUA, portughezi care lucreaza in Germania sau Elvetia, moldoveni care pleaca in Portugalia samd. Este un proces firesc. Cu timpul o sa ajungem la situatia cand moldovenii probabil vor sta mai mult acasa, vor deschide afaceri. Altii vor pleca in strainatate, mai ales cei tineri care vor un castig rapid si mai mare. Vom avea si noi criza fortei de munca, si vom trebui sa acceptam, asa cum a acceptat deja Romania, forta de munca din tari asiatice, in special din China. Este un proces firesc. S-a intamplat si in cazul polonezilor. La inceputul anilor 90 ei plecau si lucrau in Ucraina, acum ucrainenii pleaca la ei si lucreaza.

Vasile Botnaru: Adica ceea ce i-ati raspunde lui Prohanov este vorba de o optiune. Sigur ca poti sa optezi pentru regimul stalinist unde oamenii nu aveau pasapoarte si erau tinuti cu forta intr-o anumita regiune, si oamenii care vor sa vada, sa calatoreasca, platind respectivele tributuri. Vreau sa mai rog inca ceva. La inceputurile acestor 2 decenii Moldova era comparata cu Tarile Baltice. Era mai curand un gest de incurajare, dar la anumiti parametri intr-adevar Moldova avea sanse sa ajunga in rand cu balticii. De ce credeti ca Moldova a ratat aceasta simetrie?

Anneli Ute Gabanyi
: Dupa parerea mea, Moldova a ratat pentru ca nu a fost in carti. Foarte simplu. Tarile Baltice au fost in cartile americanilor, iar Republica Moldova, stim foarte bine, a fost sfatuita, destul de insistent, sa se indrepte spre CSI. Eu mi-amintesc cum, intr-un material, Mircea Snegur a scris ca Republica Moldova a fost sfatuita sa adere la CSI. Daca nu, nu va primi fonduri si imprumuturi de la FMI. Iar cei care au fost demnitari la inceputul anilor 90 stiu acest lucru foarte bine. Asa cum de altfel si asa zisa oportunitate a reunificarii cu Romania, despre care se tot vorbeste, acea fereastra de oportunitate care a existat in momentul destramarii URSS, de fapt n-a putut sa existe tot din cauza ca soarta Republicii Moldova nu a fost, realmente, niciodata luata in vedere. Republica Moldova din pacate, fiind pe drumul tarilor baltice, si avand chiar, in anumite elemente, prioritate asupra tarilor baltice, de exemplu in ceea ce priveste tratamentul minoritatilor, cred ca Republica Moldova a fost si este un model.

Vasile Botnaru
: Domnule Casu, versiunea dumneavoastra?

Igor Casu: Sunt de acord aici. Intr-adevar nu eram in cartile occidentalilor. De asemenea, trebuie sa amintim ca nu exista niciun consens intre elitele locale, intre cetatenii Republicii Moldova, in care directie trebuie sa mergem. Aceasta izolare a Republicii Moldova si aceasta aproape fortare sa intam in CSI era determinata si de aceasta situatie la nivel intern. Lipsa unui consens national, care vroia unirea cu Romania, care vroia in CSI, care vroia in general, refacerea ab initio a URSS. Prin comparatie, in tarile baltice a avut loc un consens. Si, apropo, daca ati mentionat si problema minoritatilor, legislatia lingvistica a RSSM in 89 a fost una din cea mai liberala, dar nu cea mai eficienta. Tarile baltice, prin faptul ca au pus niste conditii pentru acceptarea cu drepturi depline a minoritatilor in statutul de cetateni ai acestor 3 republici, ei au pus niste obstacole, in viziunea minoritatilor. In realitate a fost o chestiune necesara, mai ales in cazul Letoniei si Estoniei, cu minoritati importante, de pana la 40 la suta. Acest lucru a permis ca aceste tari sa aleaga parlamente intr-adevar nationale, care au avut agende foarte clare, integrarea in UE. In timp ce noi, acest procentaj care a venit din partea minoritarilor, s-a dus din 1994 s-a dus spre partide politice care doreau refacerea URSS. Si asta a cantarit foarte mult, mai ales ca majoritatea romaneasca de aici nu era foarte clara in ce priveste viitorul Republicii Moldova.

Anneli Ute Gabanyi
: Republica Moldova nu a fost decat, intr-un trecut foarte indepartat, o unitate statala de sine-statatoare. Aici a fost foarte greu de a forma o indentitate nationala, ceea ce in cazul balticilor a fost diferit. Si a inlesnit foarte mult acea formare de curente de opinie care au facilitat foarte mult dezvoltarea pe drumul euroatlantic. Sa nu uitam, chiar inainte de proclamarea independentei Moldovei, cu un an inainte, s-a intamplat sciziunea transnistreana si gagauza, ceea ce inseamna ca de fapt Republica Moldova inainte sa fie independenta a fost deja fracurata si, dupa cum ne dam seama acum, aceasta fractura continua sa fie pana in prezent un obstacol, daca nu cel mai important, atunci foarte important in ceea ce priveste dezorientarea atat mentala, cat si economica, politica, si de politica externa a republicii.

Vasile Botnaru
: Spre final, vreau sa va intreb daca acum, dupa 20 de ani din 1989, sau dupa un an foarte dificil care a fost 2009, Republica Moldova are mai multe sanse sa aiba in interior o unitate nationala care a fost deficitara, asa cum spune dl Casu. Daca acum, cu democratii in fata, exista mai multe sanse sa se formeze o idee nationala valabila care sa intruneasca elementele care ar propulsa-o spre Uniunea Europeana. Doamna Gabanyi?

Anneli Ute Gabanyi
: As spera sa se cristalizeze o astfel de realitate. Tare ma tem ca mai exista la niste cercuri, pe care le stimez foarte mult, ideea ca o reunificare cu Romania ar fi benefica fie pentru o parte, alta sau in mod ideal pentru amandoua, si ca ar fi posibila. Dupa parerea mea n-ar fi nici benefica nici posibila. Ma gandesc numai ca Moldova lupta pana acum numai pentru reintegrarea Transnistriei, iar impreuna cu Transnistria imi este foarte greu sa-mi imaginez aceste doua statalitati sa se uneasca intr-una, vazand, cunoscand si traind problemele pe care le-au avut cele doua parti ale Germaniei reunificate la inceputul anilor 90. Cred ca Republica Moldova trebuie sa ajunga la un consens asupra identitatii de stat independent, european, sud-est european, care isi dezvolta o personalitate clara, si cu aceasta personalitate clar definita va avansa catre UE. Amintesc ascutatorilor dvs ceea ce a spus presedintele Emil Constantinescu in 1997 dupa ce Romania ratase aderarea timpurie atat la NATO cat si UE. Atunci Constantinescu a spus: Indiferent care e decizia acestor foruri, noi vom continua pe drumul reformelor care ne va face compatibili cu aceste institutii. Indiferent daca poarta este intredeschisa, mergem in aceasta directie.

Vasile Botnaru
: Domnul Casu?

Igor Casu: Aici sunt complet de acord cu doamna Gabanyi. Exista o tendinta in elitele politice si intelectuale inclusiv de la Chisinau si Bucuresti in privinta unificarii cu Romania. Intelectuali de marca din Romania precum, mai recent, Armand Gosu, au exprimat aceeasi ideee la o conferinta la Bucuresti consacrata anului 89 si viitorul Republicii Moldova. Exista din ce in ce mai mult aceasta tendinta de a vedea viitorul Republicii Moldova in afara acestei scheme, acestei obsesii care a dominat mintile noastre de la 89 incoace, in cea mai mare parte a anilor 90. Cred ca aceasta idee a reunificarii cu Romanie, nu este doar una anacronica, ci si una care ne duce la pierzanie, ne indeparteaza de Europa. Romania nu se stie daca ar avea de castigat de la aceasta reunificare. Sa ne amintim de chestiunea Gagauziei, nu se stie daca Romania daca ar fi de acord sa acorde autonomie teritoriala din punct de vedere etnic maghiarilor din Transilvania.

Vasile Botnaru: La gagauzi scrie foarte clar ca ei au tot dreptul la autodeterminare externa.

Igor Casu: Da, ar crea mai multe probleme decat ar rezolva aceasta idee a reunificarii. Totodata, asta nu inseamna ca elita de la Chisinau pune problema identitatii. Cei care s-au indentificat drept romani sunt romani in continuare. Este o vaca sfanta aceasta tema. Cu timpul, daca avem rabdare, se va accepta aceasta idee si Republica Moldova va intra in UE alaturi de Romania, nu in cadrul Romaniei. Aceasta ar fi, de fapt, si baza unui consens national sau a unei identitati nationale, atunci cand majoritatea romaneasca de aici va renunta la ideea reunificarii cu Romania, si de cealalta parte minoritatile vor renunta la refacerea dominatiei Rusiei în aceasta zona.

-------------------

Doamnelor si Domnilor, aici s-a incheiat emisiunea duminicala a Europei Libere la care au participat cercetatoarea de la Berlin, Anneli Ute Gabanyi si istoricul de la Chisinau, Igor Casu. Ne reauzim duminica viitoare, cand iar vom trage niste linii de bilant. Vom vorbi despre cele mai importante evenimente ale anului 2009. Pana atunci ne puteti asculta zilnic la ora 7 dimineata si seara. Sambata va da intalnire Valentina Ursu, dupa care eu, Vasile Botnaru, am s-o iau de la capat. Pe curand!
XS
SM
MD
LG