Linkuri accesibilitate

România va continua anul viitor reforma începută anul acesta - mai precis concedierile în masă şi trimiterea bugetarilor în vacanţe forţate.

Primul lucru pe care l-a făcut Traian Băsescu îndată ce Curtea Constituţională l-a validat ca preşedinte a fost să promită că se va schimba. Va fi un preşedinte fără culoare politică, a spus el, va lupta pentru interesele românilor de rând. Va fi alt om. Şi, într-adevăr, la Cotroceni este acum un om nou care pare să fi uitat o parte dintre frământările şi aspiraţiile vechiului Traian Băsescu, cel dinainte de alegeri.

Acum mai bine de o lună, pe când guvernele care încercau să-l înlocuiască pe cel al lui Emil Boc se stingeau pe masa de negocieri politice, fostul viitor preşedinte afirma că, date fiind marile probleme cu care se confruntă economia, este nevoie ca în fruntea guvernului să se afle un tehnocrat, un economist capabil să ne treacă puntea şubredă a iernii şi să atragă cum ştie el mai bine, împrumuturile de la Fondul Monetar International şi Uniunea Europeană. Fără aceşti bani, spunea preşedintele, nu vor fi fonduri suficiente pentru salarii şi pensii aşa că partidele ar trebui să accepte un guvern de uniune naţională condus de un independent. Acesta era Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.

Zilele acestea, însă, Traian Băsescu este, cu adevărat, un om nou. Nu-şi aminteşte, de pildă, că singura formulă guvernamentală viabilă i se părea a fi cea a unui guvern în care să prevaleze voinţa specialiştilor şi nu a politrucilor. Omul nou de la Cotroceni l-a numit în funcţia de premier pe Emil Boc, omul vechi de la Palatul Victoria, demonstrând că în politica românească există viaţă după moarte. Concediat de o moţiune de cenzură a unui Parlament reconfigurat politic, Emil Boc a condus vreme de peste două luni un guvern de avarie, ale cărui autoritate şi eficienţă au fost aproape nule.

Impasul la care a ajuns echipa sa era încoronarea a zece luni de coşmar economic în care crizei mondiale i s-au adăugat criza de identitate şi maturitate a politicienilor români şi amatorismele cabinetului Boc. O perioadă în care economia s-a sufocat în mlaştina politică iar România a acumulat cea mai mare datorie din istoria ei. Comentatorii economici susţin că banii împrumutaţi de la FMI sau titlurile de stat vândute pe piaţa internă au pus pe umerii fiecăruia dintre români o datorie de circa 4000 de euro. Impozitul forfetar pe care ar fi trebuit să-l plătească micii întreprinzători a închis câteva zeci de mii de afaceri. Li s-au alăturat altele care au murit din cauza subfinanţării. Băncile comerciale au îngheţat liniile de credit lăsând să moară de moarte naturală (dar tragică) multe microîntreprinderi. La presiunile FMI, şomajul a atins cote ameţitoare pentru media ultimilor ani iar inflaţia, repatrierea capitalului şi scăderea productivităţii au băgat leul în iarnă gripat şi reumatic.

Există şi o parte bună în posibila revenire a lui Emil Boc la Palatul Victoria. A spus-o chiar el, după întâlnirea cu delegaţia FMI care a fost zilele trecute în Bucureşti. Echipa lui ştie ce trebuie să facă: trebuie să urmeze programul guvernamental redactat de FMI. România va continua anul viitor reforma începută anul acesta - mai precis concedierile în masă şi trimiterea bugetarilor în vacanţe forţate. Căci, indiferent cât de noi sunt oamenii, problemele cu care se confruntă sunt tot cele vechi. Ele nu au fost rezolvate ci doar amânate ceea ce le face şi mai greu de rezolvat mai ales dacă folosim tot vechile soluţii care mai ieri erau ineficiente.
XS
SM
MD
LG