Linkuri accesibilitate

Formele pe care le îmbracă discriminarea pe criterii de sex în Republica Moldova

După 30 de ani de la adoptarea, la New York, a Convenţiei asupra eliminării tuturor formelor de discriminare a femeilor, persoanele de sex feminin au în continuare suficiente motive să lupte pentru emanciparea lor. Despre formele pe care le îmbracă discriminarea pe criterii de sex în Republica Moldova, ţară care este parte la această convenţie de 15 ani, relatează Lucia Diaconu.

Potenţialul feminin rămîne nevalorificat. Dovezile pe care le invocă femeile activiste sînt greu de contestat: avem doar o singură femeie ministră în Guvern, iar factorii de decizie de prim rang au o expresie masculinizată, susţin ele. Această situaţie vorbeşte despre limitarea participării femeii la procesele de luare a deciziilor. Pe de altă parte, nu avem niciun caz legat de discriminare pe criteriu de sex în instanţele de judecată, fapt care înseamnă că, după 15 ani, încă nu putem califica aceste cazuri, ne spune Galina Precup, vicedirectoarea Centrului naţional pentru problemele femeii Parteneriat pentru Dezvoltare: "Dar ele există. Există neangajarea femeii în cîmpul muncii, tocmai de aceea că este femeie sau că este prea în vîrstă sau este la vîrsta reproductivă şi ar putea crea bătăi de cap, sînt foarte frecvente cazurile de hărţuire sexuală, care nu ajung în instanţă fiindcă nici în legislaţia noastră nu este stipulat acest domeniu, chiar şi cînd este vorba de violenţa în familie, tot sînt probleme fiindcă de cele mai multe ori persoanele care investighează aceste cazuri sînt bărbaţi şi viziunea lor asupra problemei este absolut masculină".

Discriminarea pe piaţa muncii este cea mai răspîndită formă de inegalitate, remarcă reprezentantele ong-urilor de profil de la noi. Femeile, tradiţional, ocupă locurile de muncă mai puţin plătite şi activează în domenii în care salariile sînt mai mici, pentru că în RM bugetele care se aprobă nu sînt gendersensibile, după cum spune Ecaterina Mardarovici, preşedinta clubului politic al femeilor 50/50.

Alt exemplu de discriminare pe piaţa muncii se referă la femeile care vor să-şi reia activitatea după concediul de maternitate sau de îngrijire a copilului. Aceste femei, spune Ecaterina Mardarovici, se plasează printre persoanele vulnerabile pe piaţa muncii cum sînt persoanele revenite din detenţie sau persoanele fără studii. Preşedinta clubului politic al femeilor consideră că, pentru a elimina aceste situaţii discriminatorii, trebuie revizuit codul muncii.

Ecaterina Mardarovici: "Analizat din perspectiva dimensiunii de gen codul muncii conţine foarte multe prevederi protecţioniste care la un moment dat devin bariere pe piaţa muncii pentru angajarea femeilor. Avem articole care interzic unei femei care are un copil pînă la 3 ani să meargă în delegaţie sau să lucreze în serviciu de noapte".

Femeia este discriminată şi în familie, susţine experta în gender Valentina Bodrug-Lungu. Cauza principală a violenţei în familie este diferenţa de forţă dintre bărbaţi şi femei. Este vorba pe de o parte de forţa fizică, subliniază experta, pe de altă parte de statutul social. Bărbaţii sînt promovaţi mai mult decît femeile aici, în Moldova.

Valentina Bodrug-Lungu: "Majoritatea victimelor violenţei în familie o constituie femeile. Ele sînt supuse violenţei de mai multe forme: violenţa fizică, violenţa psihologică, violenţa economică, spirituală şi sexuală. Acest fenomen se perpetuează datorită factorilor existenţi şi socio-culturali, şi economici, şi politici, şi juridici".

Ca să nu se mai simtă discriminate, femeile ar trebui să lupte cu analfabetismul juridic, conservatorismul şi sistemul patriarhal înrădăcinat în mentalul societăţii noastre, sînt de părere activistele din Moldova.
XS
SM
MD
LG