Linkuri accesibilitate

Plecarea celor patru disidenţi demolează mitul blocului nefisurat al PCRM

Parafrazând o faimoasă expresie a lui Ulianov-Lenin, care proclama victoria loviturii de stat bolşevice din octombrie 1917, la sediul de la Smolnîi al puciştilor, vom spune aşa: „în sfârşit dezertările din partidul comuniştilor, cele despre care presa a vorbit până la saţietate în ultimele săptămâni, au devenit realitate!” La şedinţa parlamentului de ieri, 15 decembrie, patru membri ai acestei fracţiuni au părăsit PCRM. Port-vocea grupului disident, Vladimir Ţurcan, împreună cu Victor Stepaniuc, au anunţat că îşi propun să realizeze un nou proiect pe partea stângă a eşichierului politic moldovean. Deloc întâmplător, tot azi, un important om de afaceri moldovean, cu multiple cetăţenii, a anunţat că va lansa un partid de centru-stânga – şi ar putea fi vorba chiar de susţinerea grupului Ţurcan, despre care se spune că ar avea şanse să capitalizeze electoratul captiv al PCRM-ului.

Corabia comuniştilor ia apă la bord şi ameninţă să se scufunde, oricât ar pretinde contrariul „timonierii” săi. Înainte, rupturile, dezertările şi sciziunile erau doar apanajul altor partide, alimentate din umbră de cei care au condus Moldova în ultimii 8 ani. Plecarea celor patru disidenţi are o semnificaţie şi o rezonanţă deosebită. Pentru că demolează mitul blocului nefisurat al PCRM, condus cu o voinţă de fier de Vladimir Voronin. În plus, transfugii nu sunt deloc nişte persoane neglijabile, lipsite de relevanţă. Doi oameni de bază, un ideolog şi un fost viceprim-ministru al guvernului, un fost ministru de Interne şi ex-ambasador al Moldovei la Moscova. O fostă moderatoare la un post TV privat de limbă rusă din Chişinău, aprigă susţinătoare a preşedintelui Voronin, căruia i-a făcut imagine cu o străduinţă mai mult decât jenantă.

Tkaciuk şi Muntean, doi dintre radicalii PCRM, i-au ridiculizat pe transfugi, numindu-i în fel şi chip: oameni de balast, nemernici, intriganţi, escroci. Iar azi dl Voronin i-a gratulat, cu eleganţa-i recunoscută, drept „gunoaie”. Cu acelaşi limbaj caustic, să ne amintim, a fost apostrofat Marian Lupu, în momentul în care fostul speaker îşi dădea demisia din PCRM. Acestor injurii de colibă, dl Ţurcan le-a opus câteva argumente rezonabile. El l-a acuzat pe Voronin de refuz al dialogului cu Opoziţia, după 5 aprilie, şi de iresponsabilitate chiar, după alegerile din 29 iulie, când ar fi trebuit să negocieze rămânerea PCRM la guvernare, prin împărţirea puterii cu alte partide, însă liderul comunist a plecat în vacanţă.

La rândul său, Stepaniuc a recunoscut că partidul şi-a demolat singur imaginea, a plătit pentru evenimentele din 7 aprilie şi că este un partid fără viitor, care nu mai atrage decât grupuscule de tineri rusofoni din Chişinău şi Bălţi. Dacă noul proiect de stânga, anunţat de echipa disidentă, se va bucura de sprijinul Moscovei, susţin mai mulţi analişti, PCRM se va duce la fund mai repede decât îşi imaginează cei care trag sforile în această formaţiune.

Tot în aceste zile observăm zvârcoliri şi în interiorul unuia dintre partidele coaliţiei. Alianţa Moldova Noastră e frământată de lupte la vârf, pe fundalul unei căderi dramatice în sondaje. Clarificările interne sunt necesare, însă protagoniştii acestor încleştări, d-nii Urechean şi Untilă, s-ar cuveni să aibă responsabilitatea unei viziuni mai largi. AMN este parte a guvernării şi nu poate să uite de interesele coaliţiei. Nu credem că liderii AMN îşi doresc să ofere o nesperată gură de oxigen comuniştilor, sufocaţi cum sunt, aceştia din urmă, de propria încremenire în proiect.
XS
SM
MD
LG