Linkuri accesibilitate

Dracula’s Shadow - Umbra lui Dracula


Episcopul Laszlo Tokes, fotografie din Dosarul de urmărire al Securității

Episcopul Laszlo Tokes, fotografie din Dosarul de urmărire al Securității

Un film dedicat evenimentelor din 1989 lansat concomitent la Timișoara, Berlin și Budapesta.

În aceste zile cînd se împlinesc 20 de ani de la izbucnirea revoluţiei din România se lansează la Timişoara, Berlin şi Budapesta un nou film dedicat evenimentelor dramatice care au schimbat soarta ţării.

Documentaristul Árpád Szőczi
Documentaristul canadian Árpád Szőczi a realizat un film (intitulat „Umbra lui Dracula“) în care încearcă să reconstituie traseul şi impactul unui interviu, înregistrat în condiţii de clandestinitate în primăvara anului 1989 la Timişoara. Cel intervievat de doi canadieni, Réjean Roy şi Michel Clair, a fost pastorul reformat maghiar, László Tőkés.

Pastorul devenise ţinta unor acţiuni represive, regizate de către Securitate, sprijinite direct şi de conducerea bisericii reformate din acea vreme. Tőkés a criticat politica de sistematizare a regimului ceauşist şi a protestat contra propagandei naţionalist-xenofobe, întreţinute de aparatul de partid şi de stat.

Interviul s-a transmis pe data de 24 iulie 1989 în cadrul emisiunii „Panoroma“ a Televiziunii din Budapesta, fisurînd „zidul tăcerii“ impus cu brutalitate de către poliţia politică:

„Nu doar conştiinţa îmi dictează mie să vorbesc. Există în mine un îndemn de neînvins ca să spun ceea ce de atîtea ori am suprimat. Fac asta nu doar pentru o satisfacţie personală, ci în locul şi în interesul altora. De ce mereu această tăcere? De ce să ne supunem acestui zid al tăcerii? Acest zid este mult mai masiv şi de nepătruns decît, să zicem, Zidul Berlinului. Consider că cineva trebuie să străpungă acest zid.“ (Vezi şi traducerea Securităţii în Dosarul de Urmărire Informativă - D.U.I. „Vasile“, ACNSAS, Fond Informativ, Dosar Nr. 272, vol. 9, ff. 56-62)

Deşi şeful adjunct al Securităţii din Timişoara, Radu Tinu, i-a declarat realizatorului Árpád Szőczi că serviciul secret ar fi ştiut despre prezenţa canadienilor în locuinţa lui Tőkés, documentele păstrate la CNSAS îl contrazic pe acest profesionist al dezinformării şi bagatelizării acţiunilor securistice:

„Din ceea ce am văzut la Bucureşti în dosarele păstrate la CNSAS rezultă că, într-adevăr, nu există nici o dovadă că discuţia din 20 martie 1989 ar fi fost înregistrată de către Securitate.“

Astfel se explică şi recomandarea lui Radu Tinu, care nota sec pe prima filă a traducerii interviului: „Să iniţiem noi măsuri de descurajare“. Numeroasele „planuri de măsuri“ vizau stoparea acţiunilor disidente ale lui Tőkés şi discreditarea pastorului.

În urma difuzării interviului, în care Tőkés a criticat nu numai regimul de la Bucureşti ci şi obedienţa conducerii bisericii reformate, episcopul László Papp a hotărît accelerarea destituirii pastorului rebel şi mutarea sa în satul Mineu din judeţul Sălaj.

Gesturile de solidarizare cu pastorul ameninţat s-au extins în decembrie 1989, cuprinzînd în cele din urmă o parte însemnată a locuitorilor oraşului Timişoara. Astfel scînteia revoltei s-a extins, transformîndu-se într-o răscoală populară care, în cele din urmă, a dus la prăbuşirea dictaturii ceauşiste.



1) László Tőkés filat şi fotografiat de către Securitate

2) Jurnalistul Árpád Szőczi la Bucureşti, 2009
XS
SM
MD
LG