Linkuri accesibilitate

Conflictul transnistrean începe să creeze probleme directe Ucrainei


Eugen Revenco (Asociaţia pentru politică externă)

Eugen Revenco (Asociaţia pentru politică externă)

Eugen Revenco: Pentru Kiev devine extrem de importantă soluţionarea conflictului transnistrean pentru ca interesele sale naţionale să nu fie lezate"

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem, însă, ca de obicei, cu principalele ştiri ale săptămânii trecute, prezentate de colega mea, Valentina Ursu.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Secretarul de Stat american, Hillary Clinton a salutat intenţia autorităţilor de la Kiev şi Chişinău de a finaliza cât mai grabnic demarcarea frontierei moldo-ucrainene. Secretarul de stat american a spus că sprijină şi eforturile Ucrainei îndreptate spre reglementarea conflictului transnistrean. Hillary Clinton a făcut aceste declaraţii la o întrevedere cu ministrul ucrainean de externe Petro Poroşenko, aflat pe 9 decembrie într-o vizită oficială la Washington.

Secretarul de stat american Hillary Clinton a îndemnat Ucraina să continue reformele ca să poată atrage investiţii străine, mai ales în domeniul energiei, promiţând că Statele Unite vor ajuta Kievul să-şi dezvolte sectorul energetic. Ucraina depinde aproape total de sursele de energie ruseşti, fiind în acelaşi timp principala ţară de tranzit pentru exporturile de gaz rusesc spre Europa centrală şi de sud-est.

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, i-a spus unui înalt oficial american că Republica Moldova doreşte să semneze un acord de parteneriat strategic cu Statele Unite. La o întrevedere avută vineri cu Celeste Wallander, asistentă adjunctă a Secretarului american al apărării, Mihai Ghimpu a spus că acest acord ar trebui să întărească dialogul politic bilateral, colaborarea comercial-economică şi în domeniul securităţii.

Uniunea Europeană a anunţat că este dispusă să încheie acorduri de asociere cu şase foste republici sovietice. Republica Moldova va începe negocierile în ianuarie. Anunţul a fost făcut de comisarul pentru relaţii externe Benita Ferrero-Waldner, pe 8 decembrie, la o întâlnire cu miniştrii de externe din Uniunea Europeană şi din ţările aşa-numitului „Parteneriat estic”. Tot Ferrero-Waldner a spus însă că acordurile de asociere nu vor menţiona eventuala aderare a vreunei ţări la Uniunea Europeană. Ea a adăugat că pentru ţările din Parteneriat, porţile UE nu sunt „nici închise, nici deschise”.

Preşedintele Statelor Unite Barack Obama a primit joi la Oslo Premiul Nobel pentru Pace. În discursul de acceptare, Obama a spus printre altele că sunt alţii care meritau mai mult distincţia şi că uneori războiul este necesar. Barack Obama a spus că are o viziune realistă asupra lumii şi nu poate sta cu mâinile în sân când poporul său este ameninţat. Discursul preşedintele american a fost lăudat la Washington şi de politicieni din propriul său partid democrat, dar şi de republicani.

Parlamentul Republicii Moldova a eşuat în a doua încercare de alegere a şefului statului. Singurul candidat a fost şi de această dată liderul democrat Marian Lupu. Votul a fost boicotat de opoziţia comunistă. Parlamentul urmează să fie dizolvat, însă, conform legislaţiei, nu mai devreme de luna iulie 2010. Până la alegerea unui nou şef al statului, interimatul funcţiei îl va deţine preşedintele parlamerntului Mihai Ghimpu.

Curtea Constituţională din România a decis să se re-examineze buletinele declarate nule după turul doi al alegerilor prezidenţiale. Decizia a fost luată în urma unei contestaţii din partea candidatului social-democrat Mircea Geoană care a pierdut în faţa preşedintelui Traian Băsescu la o diferenţă de aproximativ 70 de mii de voturi. Numărul buletinelor anulate se ridică la aproximativ 138 de mii. Curtea Constituţională va aştepta re-examinarea lor înainte să valideze rezultatele alegerilor.

In regiunea separatista georgiana Abhazia, potrivit rezultatelor electorale din asa numitele alegeri prezidenţiale, actualul lider al regiunii Serghei Bagapsh a mai cistigat un mandat. Votul este considerat ilegal de Georgia si de majoritatea tarilor lumii care nu recunosc independenta regiunii. Numai Rusia, Nigaragua si Venezuela au recunoscut independenta Abhaziei si a Osetiei de sud dupa razboiul ruso-georgian din vara anului trecut. Serghei Bagaph a obtinut 59,4 procente si nu mai este nevoie de un al doilea tur de scrutin. Opozitia acuza fraude grave.

Intr-o declaratie facuta presei, presedintele rus Medvedev a spus ca nu vede nici un obstacol in acest moment pentru ca legaturile aeriene intre Moscova si Tbilisi sa fie reluate. Ele au fost intrerupte anul trecut, ca urmare a razboiului ruso-georgian din luna august. Presedintele rus nu a explicat insa cum s-ar putea face acest lucru, atita timp cit cele doua tari nu au relatii diplomatice.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Invitatul ediţiei de astăzi este expertul Eugen Revenco de la Asociaţia pentru Politică Externă, iar tema discuţiei este demarcarea hotarului moldo-ucrainean. Dle Revenco, să amintim ascultătorilor noştri că săptămâna trecută, Kievul şi Chişinăul anunţau, la cel mai înalt nivel, că procesul demarcării frontierei va intra, în sfârşit, într-o fază finală, după ani de aşteptări. Să amintim şi faptul că demarcarea hotarului este practic finalizată, cu excepţia unor puncte, pe segmentele de nord şi sud, şi a segmentului transnistrean cu o lungime de aproximativ 450 de km. Republica Moldova şi Ucraina au decis, deci, să reia consultările la nivel tehnic, iar Chişinăul a propus ca în acest proces să fie incluşi şi experţi sau reprezentanţi ai Transnistriei. Tiraspolul a avut o reacţie promptă şi binevoitoare, salutând intenţia finalizării cât mai grabnice a demarcării graniţei şi precizând că doreşte de multă vreme să participe cu experţi. Însă, zilele trecute, în preajma reluării acestor consultări, Tiraspolul a supus unei critici vehemente înţelegerile moldo-ucrainene. Administraţia transnistreană a anunţat că statutul experţilor săi nu a fost negociat şi că va participa la consultări numai ca parte egală. Aşadar, dle Revenco, prin ce se poate explica această schimbare de poziţie a părţii transnistrene?

Eugen Revenco: „Aş vrea să amintesc că în anii 90, transnistrenii şi reprezentanţi ai administraţiei din Tiraspol au participat în lucrările de delimitare a frontierei moldo-ucrainene. Ei au participat, de altfel, în anii 90 şi în componenţa delegaţiilor Republicii Moldova la diferite niveluri, inclusiv însoţind preşedintele Lucinschi şi în cadrul unor delegaţii la CSI. Deci, nu este nici un fel de noutate participarea experţilor transnistreni în cadrul unor delegaţii din Republica Moldova, inclusiv, subliniez, în dosarele ce ţin de frontieră. Transnistrenii au participat în egală măsură şi în discuţiile privind constituirea punctelor mixte de control a frontierei, iarăşi, în componenţa delegaţiei Republicii Moldova. Dar de la un moment anume, după ce a intrat în vigoare tratatul de frontieră cu Ucraina, ei au renunţat să mai participe la lucrări”.

Radu Benea: Dar prin ce se poate explica acum această reticenţă a Tiraspolului, după ce mai întâi salutase ideea finalizării rapide a demarcării frontierei moldo-ucrainene?

Eugen Revenco: „Acum, această reticenţă, este într-un fel explicabilă. Este un mesaj ce poate fi citit în diferite moduri. Unul din ele este că acest mesaj este adresat autorităţilor din Kiev, care n-ar trebui să fie indiferente faţă de acest proces, pentru că demarcarea frontierei este un proces bilateral, între două ţări, iar Transnistria nu este o ţară şi poate participa la nivel tehnic doar în componenţa delegaţiei Republicii Moldova. Şi aici Tiraspolul se pare că provoacă o reacţie din partea Kievului. În al doilea rând, această declaraţie nu face bine nici pentru administraţia transnistreană propriu-zis. Or ei în acest moment solicită anularea interdicţiilor de călătorie în spaţiul Schengen şi acest refuz, şi crearea de obstacole, în continuare, în demarcarea frontierei moldo-ucrainene nu contribuie la diminuarea tensiunilor şi creşterea încrederii între cele două părţi, mă refer la Chişinău şi Tiraspol”.

Radu Benea: Dar, demarcarea frontierei nu ar fi în interesul tuturor părţilor?

Eugen Revenco: „Cu siguranţă demarcarea frontierei este în interesul Republicii Moldova şi este în interesul Ucrainei. Finalizarea procesului de demarcare pentru Ucraina ar scoate orice obstacole şi ar canaliza toată atenţia asupra frontierei sale cu Federaţia Rusă. În primul rând. Şi probabil că finalizarea acestei demarcări nu este dorită de Federaţia Rusă, al cărei cetăţean este şi Igor Smirnov. Iată acum suntem în situaţia în care conflictul transnistrean a început să creeze probleme directe şi Ucrainei. Deci, pentru Ucraina, în acest moment, devine extrem de importantă soluţionarea conflictului transnistrean, în aşa fel ca interesele sale naţionale să nu fie lezate. Or, demarcarea frontierei este un interes naţional inclusiv al Ucrainei. În aşa fel, din păcate, nesoluţionarea conflictului transnistrean riscă să facă ostatică şi Ucraina, nu numai Republica Moldova”.


Radu Benea: Se zice că rezolvarea problemelor de frontieră cu vecinii e o condiţie importantă şi pentru ţări care vor să avanseze spre aderarea la NATO sau UE?

Eugen Revenco: „Aceasta este o regulă normală pentru o bună vecinătate şi nu ţine numai de NATO şi de UE. Este o regulă de bună vecinătate. Eu doar aş vrea să reamintesc că Cehia şi Slovacia au aderat la UE cu frontierele încă nedemarcate, chiar dacă erau ambele membre ale NATO. Şi abia acum un an au reuşit să finalizeze demarcarea pe teren a întregii frontiere. Vreau să amintesc şi existenţa unor chestiuni nesoluţionate între Slovenia şi Croaţia, bunăoară. Deci, nu este acesta un obstacol vital. Şi chiar prin crearea unor probleme la frontieră, aşa cum s-a comportat Republica Moldova în relaţiile cu România, tot n-ar fi împiedicat România să avanseze în dosarul său de aderare la UE şi la NATO. Deci, dacă vorbim despre frontiere, frontiera este un interes naţional şi ţine de regulile de bază ale bunei vecinătăţi, şi nu sunt condiţii vitale pentru aderare la NATO sau la UE”.

Radu Benea: Care ar fi interesul Republicii Moldova în demarcarea cât mai grabnică a graniţei cu Ucraina, în special pe segmentul transnistrean?

Eugen Revenco: „Interesul Republicii Moldova este evident de a avea în primul rând relaţii de bună vecinătate cu Ucraina. Şi, mai mult ca atât, eliminarea barierelor în crearea unui parteneriat strategic şi pentru dezvoltarea durabilă a relaţiilor cu UE. În acest sens, consolidarea frontierei din Est este una din priorităţile politicii externe şi este un proces firesc de implementare a tratatului de frontieră, care trebuie să se finalizeze cu încheierea unui acord privind regimul de frontieră. Apoi, nedemarcarea frontierei poate constitui o sursă suplimentară de chestiuni care să sustragă atenţia de la proiecte bilaterale prioritare cu Ucraina şi în contextul aderării la UE, să sustragă resurse de la rezolvarea problemelor reale. Apoi, pentru controlul proceselor de migraţie sau de asigurare a securităţii economice şi vamale a Republicii Moldova este nevoie de a relua controlul asupra frontierei de Est, de aceea consolidarea şi demarcarea frontierei este unul din paşii obligatorii, importanţi pe acest segment. Acest lucru demonstrează în primul rând că Republica Moldova nu este indiferentă de situaţia care este acolo, nu ignoră acest teritoriu, tratează cu bună credinţă această parte a teritoriului său, nu renunţă la ea şi în acest fel îşi reconfirmă suveranitatea asupra întregii teritorii. Şi este important, de asemenea, în contextul negocierilor pentru liberalizarea regimului de vize în UE că această atitudine pozitivă să fie păstrată şi să existe o anumită dinamică, voinţă, pentru soluţionarea acestor probleme”.


Radu Benea: Autorităţile de la Chişinău şi Kiev s-au arătat optimiste că întreg procesul de demarcare a frontierei ar putea să fie finalizat în numai câteva luni. Dacă Tiraspolul va refuza totuşi să-şi delege reprezentanţi, cum credeţi, cele două părţi ar trebui să continue demarcarea în lipsa experţilor transnistreni?


Eugen Revenco: „Reprezentanţii administraţiei de la Tiraspol sunt necesari pentru a preciza locul în care trece frontiera moldo-ucraineană. Este vorba acum de precizarea exactă pe unde anume trece linia în teren. Şi pentru a evita erorile este nevoie de aceşti experţi tehnici, ingineri cadastrali în mod special, sau alţi ingineri, geodezişti, care să vină să participe în aceste lucrări. Din punct de vedere tehnic, participarea lor este necesară. E posibil şi fără participarea acestora, în principiu, dar costurile vor fi cu mult mărite şi lucrările ar putea fi efectuate, în special, dinspre teritoriul ucrainean şi ar risca să provoace tensiuni între administraţia de la Tiraspol şi unităţile grănicereşti din Ucraina”.

Radu Benea: Opinia expertului Eugen Revenco de la Asociaţia pentru Politică Externă din Chişinău, fost negociator din partea ministerului moldovean de externe în comisia interguvernamentală mixtă pentru demarcarea hotarului moldo-ucrainean.

--------------

Alegătorii din Abhazia au fost chemaţi la urne sâmbăta trecută să aleagă preşedintele republicii separatiste georgiene. Sunt primele alegeri de la recunoaşterea independenţei Abhaziei de către Rusia în urma războiului ruso-georgian din august 2008. Dar concluzia mai multor analişti citaţi de corespondentul Europei Libere Brian Whitmore este că, indiferent cine va învinge în Abhazia, ea va fi condusă de la Moscova. Un rezumat, de la Valentina Ursu:

Este şi părerea analistului Lawrence Sheets, şeful oficiului de la Tbilisi al International Crisis Group, care crede că sub acest aspect alegerile de pe 12 decembrie nu vor schimba nimic în Abhazia.

Preşedintele abhaz actual, Serghei Bagapş a fost favoritul campaniei. Principalul său rival a rămas Raul Khajimba, cel care a pierdut în faţa lui Bagapş alegerile prezidenţiale din 2004, dar care a devenit ulterior vicepreşedinte în urma unui acord de împărţire a puterii mediat de Rusia. Pe locul trei, în topul preferinţelor, s-a aflat omul de afaceri Beslan Butba, preşedintele Partidului pentru Dezvoltare Economică.

Ultimul şi-a construit campania pe promisiuni economice, Kajimba - pe apărarea limbii şi identităţii naţionale abhaze, iar Bagapş promite să apere interesele tuturor locuitorilor Abhaziei, indiferent de etnie.

În ciuda rivalităţilor, toţi trei doresc să întărească independenţa republicii separatiste şi nici unul nu contestă influenţa Rusiei.

Tot ceea ce facem şi ce vom face va fi împreună cu Rusia şi prin Rusia, a declarat omul de afaceri Beslan Butba. Pentru moment, a spus el, este destul că am fost recunoscuţi de Rusia pentru a creşte şi a ne dezvolta. Nimic nu ne stă în cale.

Rusia domină aproape în întregime viaţa Abhaziei. După războiul ruso-georgian din august 2008, liderul separatist actual, Serghei Bagapş a încredinţat Rusiei controlul graniţelor Abhaziei, aeroportului şi căilor ferate. Rusia are în Abhazia cel puţin 3 800 de militari şi construieşte o mare bază navală în portul Ochamchire. Majoritatea abhazilor deţin şi paşapoarte ruseşti, rubla rusească este moneda oficială a republicii separatiste, limba rusă este principala limbă de comunicare, Rusia este singurul investitor serios în Abhazia.

Raul Khajimba, fost oficial KGB cu relaţii personale strânse cu premierul rus Vladimir Putin, a fost în 2004 candidatul favorit al Kremlinului. Dar când Putin a vizitat Abhazia în august anul acesta, el s-a întâlnit cu toţi candidaţii. După părerea lui Khajimba, Rusia înţelege că într-un stat nou ca Abhazia trebuis să discute cu toţi politicienii care doresc păstrarea acestui stat.

Dar unii analişti politici spun că Rusia nu doreşte repetarea situaţiei din 2004 când a mizat doar pe un singur candidat, care a pierdut, iar apoi a trebuit să-şi îmbunătăţească relaţia cu învingătorul, Serghei Bagapş. Este adevărat că a reuşit.

Analistul de la Suhumi, Irakli Khintba a declarat serviciului Eho Kavkaza al Europei Libere că Partidul Abhazia Unită condus de Bagapş imită modelul partidului de guvernământ rus, Rusia Unită. El spune că partidul Abhazia Unită a fost construit după modelul rus al partidului puterii şi este o încercare de a pune în practică formula unui partid care se contopeşte cu instituţiile statului.

Bagapş a câştigat alegerile în 2004 datorită sprijinului puternic din partea etnicilor georgieni din raionul abhaz Gali. Ca situaţia să nu se repete acum, Khajimba a reuşit să obţină o interdicţie de vot pentru locuitorii Abhaziei care nu deţin paşapoarte abhaze. Astăzi, au paşapoarte abhaze numai un sfert din cei 45 de mii de etnici georgieni care au mai rămas în Abhazia, iar Bagapş şi-a reorientat cu succes campania către comunitatea armeană, a doua ca mărime în Abhazia după etnicii abhazi.


Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG