Linkuri accesibilitate

Tiraspolul adoptă un buget fără acoperire financiară


Practica trecerii la "datoria internă de stat" a multor dintre plăţile sociale garantate

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem, ca de obicei, cu principalele ştiri ale săptămânii trecute, prezentate de colega mea, Diana Răileanu.

---------------------------------------------------------------

NATO şi Rusia au avut vineri prima întâlnire ministerială de la războiul ruso-georgian de anul trecut şi au decis să reia cooperarea militară. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a ţinut să precizeze că această cooperare vizează sistemele de apărare antirachetă şi lupta cu pirateria maritimă. NATO şi Rusia şi-au confirmat divergenţele legate de extinderea Alianţei şi recunoaşterea republicilor secesioniste Osetia de Sud şi Abhazia.

Ministrul moldovean de Externe Iurie Leanca a propus la sedinta consiliului ministerial al OSCE de la Atena sa se inceapa negocierile pentru inlocuirea trupelor de mentinere a pacii in Transnistria cu o misiune multinationala de observatori civili. El a repetat ca Moldova este profund ingrijorata de prezenta militarilor si munitiilor rusesti in stânga Nistrului si ca retragerea va usura rezolvarea conflictului si depasirea crizei pe marginea Tratatului despre armele conventionale in Europa. Consiliul ministerial al OSCE s-a incheiat, pe 2 decembrie, la Atena, fara sa adopte vreo declaratie pe tema conflictului transnistrean.

Autoritatile transnistrene nu i-au permis premierului Republicii Moldova, Vlad Filat sa asiste din tribune, la Tiraspol, la meciul de fotbal Sheriff Tiraspol - Steaua Bucuresti. Meciul de miercuri s-a terminat la egalitate si, potrivit site-ului Unimedia, dupa competitie ar fi avut loc mai multe incidente intre suporterii celor doua echipe.

Secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen a declarat ca portile Aliantei continua sa fie deschise pentru Ucraina si Georgia, asa cum s-a hotarit acum 2 ani la reuniunea la virf a NATO de la Bucuresti, si ca cele doua tari vor putea adera la alianta cind vor fi pe deplin pregatite. Declaraţia a survenit înaintea reuniunii NATO de la Bruxelles, la care s-a discutat situatia din Afganistan, precum şi relatia aliantei cu Rusia, Ucraina si Georgia.

Presedintele Statelor Unite, Barack Obama a anuntat ca vor fi suplimentate efectivele militare americane din Afganistan cu 30 de mii de oameni. Potrivit strategiei americane, dupa 1 an si jumatate Washingtonul ar putea începe retragerea trupelor din Afganistan. Presedintele Obama a spus ca Statele Unite nu au pierdut razboiul din Afganistan, dar ca talibanii si-au intarit pozitiile la granita cu Pakistanul.
Alianţa Nord-Atlantică a salutat strategia prezentata de preşedintele american şi ar putea sa isi suplimenteze cu cel putin 7 mii de militari fortele in Afganistan. In operatiunile NATO din aceasta tara sunt implicate 43 de tari. Sub mandat NATO sunt desfasurati 110 mii de militari in Afganistan, din care 70 de mii sunt americani.

Uniunea Europeana a anuntat ca desfiinteaza de pe 19 decembrie vizele pentru trei foste republici iugoslave – Serbia, Muntenegru si Macedonia. Vizele au fost introduse in 1991 odata cu destramarea Iugoslaviei, singura tara comunista care le permisese cetatenilor sai sa calatoreasca liber in strainatate. Uniunea Europeana a mai spus ca cetatenii Bosniei si Albaniei vor avea in continuare nevoie de vize pentru a calatori in cele 27 de tari membre.

De pe 1 decembrie intra in vigoare in tarile Uniunii Europene Tratatul de la Lisabona. Potrivit tratatului, menit sa intareasca pozitia celor 27 de tari comunitare pe arena internationala, se infiinteaza postul de presedinte al Uniunii Europene si cel al unui ministru de externe. Liderii Uniunii i-au ales pentru functia de presedinte pe belgianul Herman van Rompuy si pentru cea de coordonator al afacerilor externe pe laburista britanica Catherine Ashton.

Premierul rus Vladimir Putin a lasat de inteles că ar putea candida din nou la presedintia tarii în 2012. Putin a facut aceasta remarca, joi, intr-o emisiune televizata traditionala, in care raspunde la intrebarile cetatenilor. În aceeaşi zi, dar la Roma, presedintele Dimitri Medvedev a declarat si el ca se gandeste sa candideze in alegerile prezidentiale din 2012.

------------------------------------------

Invitata ediţiei de astăzi este jurnalista de la Tiraspol Natalia Scurtul, redactor la ziarul Profsoiuznye Vesti, şi discutăm astăzi despre modul în care se cheltuie banii publici pe timp de criză.

Radu Benea: Natalia, deficitul bugetar pentru anul viitor este unul fără precedent, de a proape 40 la sută. Din ce bani va fi acoperit acest deficit, aşa încât să fie onorate şi angajamentele sociale, plata pensiilor şi a salariilor?

Natalia Scurtul
Natalia Scurtul: „În ciuda prognozelor optimiste, criza economică e departe să se încheie, cel puţin pentru întreprinderile din Transnistria care alimentează bugetul prin taxe şi impozite. Bunăoară, fabrica de ciment din Râbniţa a anunţat recent că îşi sistează activitatea pe timpul iernii. Autorităţile explică foarte interesant sursele de finanţare a acestui deficit bugetar enorm, numinu-le drept alte surse. Dar ce reprezintă aceste alte surse nu este clar. Nu e limpede nici cum anume autorităţile vor aduna suma uriaşă necesară pentru acoperirea deficitului de peste 60 de procente pentru majorările promise de pensii şi salarii. Am observat şi o altă tendinţă curioasă: multe dintre plăţile sociale garantate sunt trecute ulterior la datorie internă de stat.
Datele oficiale arată că într-un singur an numai, din 2007 până în 2008, datoria internă de stat a crescut de două ori, adică s-a dublat. Cum anume statul va achita această datorie faţă de cetăţenii săi nu este foarte clar, nu sunt indicate nici măcar sursele”.

Radu Benea: Această datorie internă este faţă de cine? Faţă de banca centrală sau băncile comerciale? Cine creditează administraţia şi ce oferă ea în schimb?

Natalia Scurtul: „Datoria internă este definită ca datoria statului faţă de cetăţeni. Ea se formează prin emiterea hârtiilor de valoare pe care statul le vinde cetăţenilor. Dacă statul nu le răscumpără, cetăţenii ar putea în baza acestor hârtii să intre ulterior în posesia unor bunuri de stat. Dar, din câte se ştie, în Transnistria nu au rămas atât de multe bunuri de stat neprivatizate. Ce mai e îndeajuns este pământul. Nu vreau să anticipez, dar cred că în viitorul apropiat anume pământul va deveni pricipala sursă de stingere a datoriilor statului faţă de cetăţeni”.

Radu Benea: Deficitul creşte, însă autorităţile spun că bugetul anului viitor, la fel ca şi-n anii precedenţi, va avea drept obiectiv prioritar plata pensiilor şi salariilor.

Natalia Scurtul: „Da, numai că puterea nu uită nici de nevoile sale. Declaraţiile privind optimizarea cheltuielilor aparatului birocratic sunt numai vorbe. În realitate, observăm o tendinţă de majorare a cheltuielilor pentru întreţinerea tuturor ramurilor puterii – legislative, executive şi judecătoreşti. De exemplu, datele oficiale arată că în total, în 2007, pentru întreţinerea puterii s-au cheltuit peste 9 milioane de dolari, iar în 2008 – cu un milion şi jumătate mai mult, adică 10,6 milioane dolari. Deci, una se declară, şi în realitate e cu totul altceva. Mie însă, mi se pare că într-o perioadă atât de dificilă ar trebui să fie mai mult sprijiniţi subiecţii economici, decât să se cheltuie mai mulţi bani pe aparatul birocratic. La indicaţia preşedintelui, anul acesta aparatul trebuia să fie redus cu 5 la sută, dar la modul practic cheltuielile sunt în creştere”.

Radu Benea: Dar, autorităţile explică, în vreun fel anume, nevoia acestor cheltuieli sporite pentru armata cinovnicilor, în toiul crizei economice?

Natalia Scurtul: „Despre asta nu se vorbeşte. Noi putem afla unde şi cât se cheltuie, numai după ce se face un bilanţ. Bugetul se publică după aprobare, însă de ce a fost aprobat anume în această vesiune, lumea nu prea înţelege. Deci, există un anume dezechilibru, populaţia nu e în stare nici măcar prin aleşii săi să influenţeze procesul de luare a deciziilor menit să-i îmbunătăţească viaţa. Desigur, există Curtea de Conturi care face controale, dar măsurile întreprinse în urma acestor verificări sunt neesenţiale, deşi sunt depistate încălcări foarte serioase. În plus, rezultatele controalelor Curţii de Conturi, la care ar trebui să aibă acces nu numai mass-media, dar şi populaţia, din păcate nu se dau publicităţii”.

Radu Benea: Ştiu că sindicatele deja au criticat majorarea populistă, după cum s-au exptimat, a salariilor cu 15 la sută din anul viitor, pentru că aceşti bani vor fi mâncaţi de inflaţie care, după prognoza oficială, va fi tot de 15 la sută. Dar care este situaţia fondurilor speciale de la buget destinate protecţiei sociale?

Natalia Scurtul: „Fondul secial pentru proteţia mamei şi copilului anul trecut a fost finanţat numai pe jumătate. În acelaşi timp, fondul organelor vamale a fost finanţat practic sută la sută. În anul viitor, fondul pentru protecţia mamei şi copilului va fi de aproape 4 ori mai mic, decît fondul vameşilor”.

Radu Benea: Jurnalista de la Tiraspol Natalia Scurtul, de la ziarul Profsoiuznye Vesti, invitata ediţiei de asăzi a emisiunii Dialoguri.

Am încercat să aflăm şi opinia locuitorilor regiunii transnistrene despre modul în care sunt cheltuiţi banii publici şi ce sfaturi le-ar da cinovnicilor pentru economisirea banilor pe timp de criză?

„Probabil ar fi bine să limităm călătorile peste hotare ale deputaţilor, utilizarea transportului de serviciu. Cred că asemenea economii ar aduce mai mulţi bani la buget. Şi eu fac economii la transportul în comun. Spre exemplu, mă trezesc mai devreme şi merg cu troleibuzul, nu cu rutiera. Alte economii nu pot să fac, căci am cinci copii”.

„Aparatul birocratic trebuie redus. Unde nu te-ai duce, sunt prea multe birouri. Mai bine ar susţine întreprinderile. Asta e părerea mea, de pensionar”.

„Uitaţi-vă prin tot oraşul, îşi construiesc deja case cu trei, cu patru etaje. Ale cui sunt? Bineînţeles că nu sunt ale unor oameni simpli, ci foarte sus puşi. E un exemplu bun şi mai ales vizibil”.

„Toate plăţile sociale se vor achita la timp. Ştiu, pentru că mă ocup de asta. Toate programele sociale vor fi îndeplinite. Bugetul este orientat social. Salariile bugetarilor vor fi majorate de la anul nou cu 15 la sută. Pensiile, pe parcursul anului, cu 30 la sută. Aşa că nu trebuie să intrăm în panică, ci să lucrăm. Desigur, se pot face economii. Ar putea fi redus aparatul administrativ. Se poate economisi pe orice: şi pe electricitate, şi pe gaz, pe toate resursele energetice”.

„Poate că ar trebui să punem un accent mai mare pe crearea noilor locuri de muncă, decât pe economisire. Atunci şi oamenii ar avea de lucru, ar veni mai mulţi bani la buget, am putea să majorăm şi pensiile şi salariile. Pentru că având un buget atât de mizer, nici nu ştiu pe ce se mai poate economisi? E greu de spus dacă puterea ar putea să economisească din contul său. Pentru că personalul se reduce, salariile rămân aceleaşi, iar volumul de muncă e numai în creştere. Eu lucrez în administraţia de stat şi cunosc bine aceste lucruri. De multe ori sunt nevoită să muncesc peste program, acasă, iar salariul meu, cu toate suplimentele e de o mie de ruble. Dar personalul s-a redus şi va fi redus în continuare”.

„E greu de spus. Dacă ar fi să reducem nu ştiu care aparat administrativ, acolo tot sunt oameni, ei tot trebuie să primească bani. Poate că s-ar putea anula anumite privilegii, călătoriile gratuite ale cinovnicilor în transportul public, pentru că au şi transport de serviciu”.

Radu Benea: Opinii culese la întâmplare pe străzi din Bender şi Tiraspol.

-----------------------

Săptămâna trecută, şeful administraţiei transnistrene Igor Smirnov a înfiinţat o comisie mixtă pentru modificarea Constituţiei, din care vor face parte reprezentanţi ai puterilor legislative, executive şi judecătoreşti. Este un compromis la care au ajuns Smirnov şi Sovietul suprem, după ce deputaţii l-au ameninţat cu demisia în cazul în care nu va renunţa la propria versiune de amendare a Constituţiei, care îi va oferi lui Smirnov şi mai multă putere, pe termen nelimitat. Comentatorii sunt de părere însă că acest compromis este provizoriu şi că lupta decisivă pentru putere între Smirnov şi Sovietul suprem abia urmează.

Într-o altă republică autoproclamată - Abhazia – disputele constituţionale au devenit şi ele o tradiţie. Zilele trecute, constituţia abhază a împlinit 15 ani. În ce condiţii a apărut şi ce viitor o aşteaptă? – comentează redactorul-şef al ziarului Cheghemskaya Pravda, Inal Hashig, din capitala regiunii abhaze, Suhumi.

Inal Hashig: „Cu 15 ani în urmă, apariţia constituţiei a fost o surpriză nu numai pe plan internaţional, dar şi pentru societatea abhază. Pentru că adoptarea ei de către parlament nu a fost afişată prea mult. Era o perioadă foarte complicată. Trecuse doar un an de la războiul georgiano-abhaz, ţara avea probleme foarte mari. Dar nici constituţia republicii sovietice abhaze nu mai corespundea realităţilor din 1994.

În acea perioadă, existau presiuni foarte mari din partea Rusiei. Ministrul rus de externe, amintesc, era Andrei Kozârev. Şi Rusia insista ca Abhazia să nu facă nici un fel de mişcări bruşte, să nu adopte nici un fel de documente în care s-ar vorbi despre suveranitatea Abhaziei. Şi atunci, primul preşedinte al Abhaziei, Vladislav Ardzinba a mizat totul şi în câteva zile i-a adunat pe toţi deputaţii, şi în două-trei zile constituţia a fost adoptată. Desigur, după asta au fost probleme foarte mari, dar ţara se conduce până acum de acest document.

Bineînţeles că odată cu trecerea timpului, ea s-a învechit un pic şi probabil că nu mai răspunde nevoilor societăţii abhaze. Problema e că această constituţie este practic a unui stat prezidenţial, iar astăzi noi nu avem o figură cum a fost Vladislav Ardzinba, şi nu suntem după război când era nevoie de o verticală foarte dură a puterii. Foarte multe lucruri trebuie schimbate astăzi. Acum 4 ani a fost înfiinţată o comisie pentru modificarea constituţiei, dar mişcări reale nu se fac. Sunt anumite propuneri, dar probabil că ea nu va fi schimbată, pentru că îi convine actualei puteri. Oricine n-ar veni în fruntea Abhaziei, şi oricât n-ar vorbi despre nevoia reformării constituţiei, despre anularea puterii prezidenţiale şi transformarea republicii într-una de tip parlamentar, oricum, atunci când ajungi în fotoliul de preşedinte şi ai satisfacţia unei puteri nemărginite asupra întregii ţări, desigur că vei uita de toate promisiunile şi că trebuie să-ţi limitezi această putere.

Deocamdată, din păcate, această constituţie probabil va avea o viaţă lungă”.

De la Suhumi, Inal Hashig, redactorul-şef al ziarului Cheghemskaya Pravda, într-o declaraţie pentru serviciul Ekho Cavkaza al Europei Libere. Vă reamintesc că emisiunile în limba rusă ale serviciului pot fi audiate şi pe internet la www.ekhocavcaza.com

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG