Linkuri accesibilitate

"O istorie a Rusiei: secolul XX"


Zidul Kremlinului
Zidul Kremlinului

Profesorul Richard Pipes (Harvard): "Un senzaţional manual de istorie modernă a Rusiei"

După revoluţia bolşevică din 1917, în Rusia istoria a încetat să mai fie o întreprindere academică şi s-a transformat într-un puternic instrument politic. Potrivit doctrinei marxiste, evenimentele globale sunt rezultatul proceselor istorice şi de aceea sunt inevitabile. În această logică, instalarea regimului comunist în Rusia a fost atribuită unor cauze din trecut, care i-au dat legitimitate.Această concepţie semnala că istoricii nu mai erau liberi să intepreteze trecutul cum credeau de cuviinţă, fiind datori să adere la nişte formule stricte, care demonstrau inevitabilitatea şi legtimitatea implicită a Uniunii Sovietice.

În anii ‘20 ai secolului trecut, presiunile de partid asupra istoricilor erau destul de blânde. Ele s-au înăsprit însă în decada următoare, când Iosif Stalin a dobândit controlul complet asupra ţării. El a înţeles repede că naţionalismul este mai atrăgător pentru populaţia rusă decât marxismul, şi a pus capăt criticării politicii externe a predecesorilor săi imperiali. În consecinţă, Rusia a trebuit să fie prezentată ca o ţară care a fost mereu iubitoare de pace şi a fost o victimă eternă a agresiunilor externe. Cu excepţia biologiei şi a geneticii, nici o altă disciplină de studiu nu a fost aşa de strict controlată ca istoria în Rusia stalinistă şi post-stalinistă. După colapsul Uniunii Sovietice, istoricii au avut dreptul să scrie ce doresc, dar autorilor manualelor de istorie nu le-a fost întotdeauna uşor să decidă cum să trateze trecutul Rusiei.

Recent a apărut la Moscova un senzaţional manual de istorie modernă a Rusiei, opera colectivă a 43 de autori conduşi de profesorul A. N. Zubov, cu titul: O istorie a Rusiei: secolul XX. (“Istoriia Rosii: XX vek”). Cele două volume groase au împreună aproape 2000 de pagini. Ele acoperă trecutul Rusiei de la înscăunarea ultimului ţar, Nicolae al doilea, în 1896, până în 2007. Publicată într-o ediţie de 5000 de exemplare, cartea s-a epuizat rapid şi se pregăteşte acum a doua ediţie. Un fapt remarcabil pentru o ţară în care intelectualii - audienţa predilectă a unei asemenea apariţii - nu prea au bani de cărţi scumpe.
Cartea este senzaţională din mai multe motive.

În primul rând, ea respinge naţionalismul tradiţional care prezenta Rusia ca pe o victimă a agresiunilor străine. De exemplu pactul Ribbentrop-Molotov din 1939 (de fapt, un pact de neagresiune între Hitler şi Stalin) este prezentat complet, inclusiv consecinţele sale, ca invadarea şi ocuparea de către sovietici a estului Poloniei. Este descrisă şi masacrarea ofiţerilor polonezi la Katyn. Cartea nu ascunde adevărul despre ridicarea Zidului Berlinului şi despre dislocarea de rachete sovietice în Cuba. Toate acestea oferă un contrast reconfortant faţă de cărţile de istorie ruseşti din trecut.

În al doilea rând, noul manual foloseşte izvoare străine. Asta era practic tabu în trecut, când era un truism acceptat faptul că străinii nu ştiu nimic despre istoria Rusiei şi nici nu pot fi imparţiali. Autorii noii cărţi nu doar că menţionează lucrări străine în bibliografie, dar le citează adesea concluziile.

În al treilea rând, autorii cărţii se ocupă nu doar de guvernări, ci şi de societate. În introducere, profesorul Zubov scrie că el şi colaboratorii săi acordă atenţie în egală măsură istoriei autorităţii şi a statului - şi istoriei societăţii, a populaţiei şi a “dispoziţiei” acesteia. Este un fapt îmbucurător, mai ales în cazul unor episoade de revoluţie sau război, în care masele, descrise în trecut ca spectatori pasivi, devin dintr-o dată fiinţe vii, cu temeri şi speranţe.

Nu putem decât să ne dorim ca această lucrare să marcheze o cotitură în felul cum îşi percepe Rusia imaginea proprie, şi să semnaleze faptul că ruşii sunt în sfârşit pregătiţi să se privească fără ochelari roz, şi să se vadă aşa cum au fost şi cum sunt.

Traducere din limba engleză de Mircea Ţicudean

Richard Pipes este profesor Baird emerit de istorie la Universitatea Harvard. Opiniile expuse în acest comentariu aparţin autorului şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Europei Libere.
XS
SM
MD
LG