Chiar inainte de intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, sau Tratatul de reforma cum i se mai spune, liderii statelor membre au luat doua decizii care decurg de fapt tot din noua „Biblie“ a Uniunii Europene: alegerea presedintelui in persoana lui Herman Van Rompuy, respectiv a inaltului reprezentant pentru politica externa si de securitate, un fel de ministru de externe al blocului comunitar, in persoana baronesei Catherine Ashton.
Cei doi vor fi liderii unei Uniuni care are de azi personalitate juridica.
Tratatul in sine are 287 de pagini si multi oameni politici si jurnalisti nu s-au sfiit sa recunoasca faptul ca stiu doar in mare ce contine.
Pe langa noile posturi de top create, Tratatul de la Lisabona da forta juridica Cartei drepturilor fundamentale, ceea ce inseamna ca cetatenii statelor membre carora li se incalca drepturile fundamentale vor putea da chiar Uniunea Europeana in judecata.
Tratatul consolideaza democratia participativa. Cu alte cuvinte, un numar de cel putin un milion de cetateni dintr-un numar semnificativ de state membre va putea sa solicite Comisiei redactarea unui text legislativ intr-un anumit domeniu.
Parlamentele nationale vor avea un cuvant mai sonor de spus prin introducerea unei proceduri denumite "cartonasul galben"(yellow card) potrivit careia in cazul in care o treime din parlamentele nationale resping o propunere legislativa, Comisia o va reexamina.
Si Parlamentul European va capata noi puteri prin extinderea codeciziei care devine procedura legislativa obisnuita. Astfel Parlamentul European devine un legiuitor aflat pe picior de egalitate cu Consiliul pentru 95% din legislatia comunitara.
Deciziile in Consiliu se vor lua altfel: votul cu majoritate calificata devine regula generala in Consiliu, definitia acestuia fiind majoritatea dubla a 55% din state, reprezentand 65% din populatia Uniunii. Insa acest nou sistem va intra in vigoare abia in 2014.
Cat priveste presedintele Comisiei Europene, acesta va fi ales de catre Parlamentul European iar numarul membrilor echipei sale va fi redus. Dupa 2014, Comisia se va compune dintr-un numar de comisari care vor reprezenta doua treimi din numarul de state membre.
O serie de schimbari importante apar si in domeniul apararii. Statele membre care au capacitatile si dorinta necesare pot dezvolta o cooperare structurata, care poate conduce la un sistem comun de aparare. Se introduce o clauza de solidaritate: daca un stat membru este victima unei agresiuni militare pe teritoriul sau, celelalte state membre il ajuta si ii ofera asistenta prin toate mijlocele care le stau la dispozitie.
In fine, Tratatul de la Lisabona este primul tratat european care contine o clauza de retragere, in care sunt definite modalitatile si procedura prin care un stat membru poate parasi Uniunea Europeana.
Cei doi vor fi liderii unei Uniuni care are de azi personalitate juridica.
Tratatul in sine are 287 de pagini si multi oameni politici si jurnalisti nu s-au sfiit sa recunoasca faptul ca stiu doar in mare ce contine.
Pe langa noile posturi de top create, Tratatul de la Lisabona da forta juridica Cartei drepturilor fundamentale, ceea ce inseamna ca cetatenii statelor membre carora li se incalca drepturile fundamentale vor putea da chiar Uniunea Europeana in judecata.
Tratatul consolideaza democratia participativa. Cu alte cuvinte, un numar de cel putin un milion de cetateni dintr-un numar semnificativ de state membre va putea sa solicite Comisiei redactarea unui text legislativ intr-un anumit domeniu.
Parlamentele nationale vor avea un cuvant mai sonor de spus prin introducerea unei proceduri denumite "cartonasul galben"(yellow card) potrivit careia in cazul in care o treime din parlamentele nationale resping o propunere legislativa, Comisia o va reexamina.
Si Parlamentul European va capata noi puteri prin extinderea codeciziei care devine procedura legislativa obisnuita. Astfel Parlamentul European devine un legiuitor aflat pe picior de egalitate cu Consiliul pentru 95% din legislatia comunitara.
Deciziile in Consiliu se vor lua altfel: votul cu majoritate calificata devine regula generala in Consiliu, definitia acestuia fiind majoritatea dubla a 55% din state, reprezentand 65% din populatia Uniunii. Insa acest nou sistem va intra in vigoare abia in 2014.
Cat priveste presedintele Comisiei Europene, acesta va fi ales de catre Parlamentul European iar numarul membrilor echipei sale va fi redus. Dupa 2014, Comisia se va compune dintr-un numar de comisari care vor reprezenta doua treimi din numarul de state membre.
O serie de schimbari importante apar si in domeniul apararii. Statele membre care au capacitatile si dorinta necesare pot dezvolta o cooperare structurata, care poate conduce la un sistem comun de aparare. Se introduce o clauza de solidaritate: daca un stat membru este victima unei agresiuni militare pe teritoriul sau, celelalte state membre il ajuta si ii ofera asistenta prin toate mijlocele care le stau la dispozitie.
In fine, Tratatul de la Lisabona este primul tratat european care contine o clauza de retragere, in care sunt definite modalitatile si procedura prin care un stat membru poate parasi Uniunea Europeana.
