Linkuri accesibilitate

Scurtarea timpului de muncă (cu scurtarea corespunzătoare a salariului) ar fi o formulă de solidaritate în timp de criză

Iurie Gotişan: Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în ianuarie-octombrie 2009, salariul lunar al unui lucrător din economia naţională a fost de cca 2700 de lei sau echivalentul a 245 de dolari şi s-a mărit faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut cu aproape 9 la sută. În sfera bugetară, salariu mediu a constituit 2340 de lei, valoare ce constituie cam 86 la sută din salariul mediu pe economie, iar cel din sectorul real al economiei cca 2900 de lei, fiind cu peste 7 procente mai mare decât media pe ţară. Însă, dacă ar fi să comparăm nivelul salariilor din octombrie cu cel din sepembrie, atunci putem spune cu certirudine că practic în toate sectoarele din economie acesta a scăzut, efectele crizei deja simţindu-se pe deplin.

Radu Benea: Ce previziuni, ce aşteptări există pentru sectorul bugetar, ţinând cont de situaţia actuală?

Iurie Gotişan: Nu cred că am atins punctul de jos al crizei. Salariul din sectorul bugetar, mai bine zis, achitarea acestuia la timp va depinde foarte mult de acumulările la buget pentru anul viitor. Nivelul de 9 la sută al deficitului bugetar pentru acest an, - cu atât mai mult că acesta este sugestiv şi pentru anul viitor, dacă avem în vedere potenţialul slab de creştere a economiei moldoveneşti în anii ce vin, - ar putea influenţa ritmicitatea plăţilor sociale de la bugetul de stat. Pentru 2010, mai multe estimări arată o creştere a PIB de 1 - 1,5 la sută, care potrivit unor calcule nu ar aduce mai mult de 0,3 - 0,5 la sută din PIB venituri suplimentare la bugetul public. Nici o creştere apropiată de potenţial în 2011, să zicem, de 2,5 – 3 procente nu ar aduce mai mult de 0,8 – 1 la sută din PIB venituri adiţionale. PIB pentru 2010 este de peste 64 de miliarde de lei, iar 1 la sută ar fi cca 640 milioane lei. Deci, este o sumă relativ mare, însă insuficentă pentru a face faţă obligaţiilor sociale din buget, mai ales urmare a unor recente majorări de salarii. Deci, se vede clar din cifrele menţionate că sarcina pentru cei care vor guverna ţara este foarte dificilă în materie de politică bugetară.

Radu Benea: În sectorul real prognozele sunt mai optimiste?

Iurie Gotişan: Nu cred că am putea spune că situaţia din sectorul real e mai bună, deoarece în actualele condiţii de criză productivitatea este foarte scăzută, - de fapt, acest indicator, per ansamblu, la noi niciodată nu a fost prea mare, - se produce puţin, se vinde sau se comercializează la fel de puţin, respectiv, şi veniturile companiilor şi întreprinderilor sunt destul de scăzute. Ca urmare, salariile sunt la fel în descreştere. Probabil că unele întreprinderi ar putea intra în insolvabilitate, iar mai mulţi angajaţi ar putea intra în şomaj. Iar aici ar trebui să se chibzuiască asupra celor care îşi vor pierde locul de muncă. Bineînţeles că nu poţi elibera forţa de muncă cu ochii închişi, mai ales când în economia privată nu creează locuri de muncă. Ar fi firesc spre exemplu să se meargă pe scurtarea timpului de lucru ca formulă de solidaritate dacă vreţi. În prezent, această măsură e aplicată în mai multe ţări europene. Spun asta din simplul motiv că ar trebui să se înţeleagă că rate de creştere de 6-7-8 la sută, de care au existat în anii trecuţi, nu vom mai avea, că mediul internaţional este altul, mult mai dificil. Cu certitudine că aceste constatări nu pot fi agreate de cetăţeni, însă semnificaţia lor merită să consolideze mesajele de politică economică promovate de autorităţi.
XS
SM
MD
LG