Linkuri accesibilitate

Oficial, datoria este a întreprinderii Moldova-Gaz, al cărei acţionar majoritar este Gazprom care livrează gazele în Moldova

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem însă, ca de obicei, cu principalele ştiri ale săptămânii trecute, prezentate de colega mea, Valentina Ursu.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Criza economică a făcut ca Transnistria să se apropie mai mult de necesitatea găsirii unui „compromis” în reglementarea transnistreană, consideră reprezentantul special al Uniunii Europene în Republica Moldova, Kalman Mizsei. Într-un interviu acordat publicaţiei ucrainene Deni, oficialul european a spus că „atunci când vezi suferinţa oamenilor cauzată de nereglementarea conflictului, este mult mai uşor să-ţi dai seama cât de important este să îmbunătăţeşti condiţiile de viaţă”, a spus Mizsei, adăugând că recesiunea economică a lovit ambele maluri ale Nistrului, dar mai cu seamă regiunea transnistreană. „Autorităţile de la Chişinău şi Tiraspol ar trebui să înceapă cu măsuri de încredere, să treacă la negocieri politice pentru ca treptat să elimine barierele din calea unei cooperări economice reciproc avantajoase şi a reintegrării economice. Toate acestea ar fi fost în interesul populaţiei de pe ambele maluri ale Nistrului”, a declarat oficialul european.

Rusia şi Ucraina negociază o schimbare a parametrilor contractelor privind importul de gaz rusesc: atît pentru 2009 cât şi pentru 2010. Gazprom a acceptat să reducă volumul de gaze pe care Kievul se angajează să-l cumpere – după ce Ucraina, în urma crizei economice, şi-a redus drastic consumul. Astfel se reduce, dacă nu chiar elimină, pericolul unei noi crize care să lase Europa centrală şi de Vest fără gaze.

Premierul Republicii Moldova Vlad Filat a declarat că la întâlnirea de la Ialta din 20 noiembrie a convenit cu omologul său rus, Vladimir Putin că problema datoriilor în creştere ale Transnistriei pentru gaze naturale trebuie rezolvată. Chişinăul propune ca plăţile pentru gaze să se facă separat, pentru că şi consumul se contabilizează separat, numai că Tiraspolul nu-şi achită plăţile integral şi nici datoriile care au depăşit recent 2 miliarde de dolari. Chişinăul afirmă că separarea datoriilor este în primul rând în interesul Gazpromului, acţionarul majoritar al companiei Moldova-Gaz, ce livrează gaze şi regiunii transnistrene.

Comisarul european pentru relaţii externe, Benita Ferrero-Waldner a declarat vineri, la Chişinău că cetăţenii Republicii Moldova ar putea călători peste câţiva ani fără vize în UE. Negocierile pentru liberalizarea regimului de vize vor începe în luna decembrie. Cu o săptămână mai devreme, ministrul italian de Externe Franco Frattini a declarat că Italia este gata să joace "un rol crucial" în relaţia Moldovei cu Uniunea Europeană şi la negocierea acordului de liberalizare a regimului de vize. Italia este o destinaţie predilectă a moldovenilor plecaţi la muncă în străinătate.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a spus că ţara sa ar putea participa la unele proiecte din cadrul „Parteneriatului estic”, un program de cooperare între Uniunea Europeană şi vecinii ei de la răsărit. Vorbind la o întâlnire cu diplomaţi din Belarus, Lavrov a spus că Rusia urmăreşte cu atenţie programul european şi va cântări fiecare proiect în parte.„Parteneriatul estic”, lansat în primăvară la Praga, este consacrat în primul rând unui grup de şase foste republici sovietice, inclusiv Republica Moldova. Federaţia Rusă nu este printre ţările destinatare ale programului.

Parlamentul Republicii Moldova va face o nouă încercare de alegere a şefului statului pe data de 7 decembrie. Sigurul candidat este liderul PD Marian Lupu, înaintat de alianţa de guvernare, şi care pentru a fi ales mai are nevoie de 8 voturi ale opoziţiei comuniste. Marian Lupu a înaintat, joi, 12 oferte pentru comunişti, în schimbul sprijinului acestora. El promite printre altele să păstreze neutralitatea Moldovei şi să lupte pentru identitatea moldovenească, să nu amestece economia cu politica, să dea opoziţiei şefia Curţii de Conturi şi a Comisiei Electorale Centrale.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Invitatul ediţiei de astăzi este jurnalistul independent de la Tiraspol Maxim Kuzovlev, şi discutăm despre principalele evenimente ale săptămânii trecute. Printre acestea, declaraţia premierului Vlad Filat care a spus că omologul său rus Vladimir Putin, cu care s-a întâlnit pe 20 noiembrie la Ialta, i-ar fi promis să intervină în problema datoriilor Republicii Moldova la gazele naturale ruseşti. Aceste datorii aparţin în cea mai mare parte regiunii transnistrene – peste 2 miliarde de dolari, în timp ce suma ce-i revine Chişinăului este sub 300 de milioane. Chişinăul propune separarea acestor datorii ca şi a plăţilor curente pentru consum. Dle Kuzovlev, cum credeţi ce premise există pentru rezolvarea acestei probleme?

Maxim Kuzovlev
Maxim Kuzovlev: „E o problemă ce nu va fi rezolvată în acest an şi nu din lipsă de timp, ci pentru că e prea complicată. Cred că este cea mai complicată problemă din cele care există în relaţiile moldo-transnistrene sau moldo-ruse. Trebuie clarificat, mai întâi, a cui este această datorie? A Moldovei, a Transnistriei sau a întreprinderii Moldova-Gaz, care este controlată de Gazprom? Premierul Vlad Filat cred că înţelege foarte bine că problema datoriilor este prioritară, atunci când dependenţa energetică faţă de Rusia este de sută la sută. Aş mai spune ceva: Vlad Filat nu este un novice în domeniu, pentru că la momentul înfiinţării Moldova-Gaz anume el a fost persoana care şi-a pus semnătura pe acord din partea Republicii Moldova, în calitate de şef al departamentului privatizării”.

Radu Benea: Dar, cînd s-a pus pentru prima oară problema achitării separate a plăţilor pentru consumul de gaze pe cele două maluri ale Nistrului?

Maxim Kuzovlev: „Despre asta vorbea în 1996 liderul Transnistriei, în timpul campaniei sale pentru al doilea mandat. Igor Smirnov declara atunci că Transnistria trebuie să plătească separat de Moldova pentru consumul de gaze şi că poartă negocieri de-o anumită vreme. Dar a trecut şi mai multă vreme de atunci, iar datoria continuă să crească”.

Radu Benea: Acum, însă, ceea ce spune Igor Smirnov este exact invers: cu cât mai mare e datoria la gaze naturale, cu atât ar fi mai bine Transnistriei, zice el.

Maxim Kuzovlev: „Da, este expresia lui preferată: cu cât mai mult Transnistria îi datorează Federaţiei Ruse, cu atât mai repede Rusă ne va lua. Însă eu cred că această datorie este un instrument de presiune. Datoria creşte, practic, în progresie geometrică, din cauza penalităţilor. Transnistria adună datorii de peste 300 milioane de dolari pe an, la o populaţie de numai 400 de mii”.

Radu Benea: Un instrument de presiune asupra cui? Asupra Chisinaului sau a Tiraspolului?

Maxim Kuzovlev: „Poate nu chiar un instrument de presiune, ci mai curând de creare a dependenţei şi a Moldovei, şi a Transnistriei faţă de Federaţia Rusă. Ţinând cont de comportamentul Gazpromului pe piaţa internaţională, eu sunt absolut sigur că nimeni nu i-ar fi permis, fără motiv, să adune atâtea datorii. Iarna trecută, Gazpromul a pus în genunchi practic toată Europa de Sud-Vest, lăsând-o fără gaze, din cauza relaţiilor proaste cu Ucraina. Dar a făcut acest pas, ştiind că e în pierdere şi de bani, şi de imagine. Filat cred că înţelege bine că o asemenea datorie e un instrumetn de presiune. Problema e însă foarte delicată, pentru că Transnistria e parte a Republicii Moldova şi atunci de ce o parte a teritoriului Moldovei trebuie să plătească separat? Oricum, Transnistria cred că va încerca să profite din nou, spunând că e un pas spre recunoaştere, chiar dacă are conotaţii negative, pentru că e o datorie enormă, dar, se va spune că cel puţin aici ne-am separat, economic, şi am putea să negociem”.

Radu Benea: Dar, ce anume va avea de câştigat Transnistria, dacă i se va pune pe umeri realmente o datorie de 2 miliarde de dolari şi nu formal?

Maxim Kuzovlev: „Transnistria oricum va avea de câştigat. Chiar dacă i se vor recunoaşte datoriile, ce-o să facă Gazpromul? Să falimenteze Transnistria, care oficial este o regiune a Republicii Moldova? E o problemă atât de complexă, încât nici nu ştiu la ce speră guvernul Republicii Moldova. Ideea este foarte bună, să ne clarificăm cine şi cât plăteşte, pentru că populaţia Transnistriei este destul de disciplinată şi plăteşte cu regularitate. Cu toate acestea, datoria creşte”.

Radu Benea: Şi atunci cine e interesat ca această datorie să crească?

Maxim Kuzovlev: „Smirnov spunea cândva că Transnistria e nevoită să subvenţioneze întreprinderile ruseşti, pentru că Rusia forţează administraţia transnistreană să vândă gazul la preţuri mai mici decât cele de achiziţie. Eu nu cred că e atât de simlu. Noi demult nu mai trăim în socialism. În perioadele de criză mai ales, relaţiile sunt foarte dure. Totul rezidă în necesitatea economică. Dacă această datorie se acumulează, înseamnă că cineva are nevoie de ea. Pentru că altfel începeau să lucreze, s-o vândă, s-o restructureze, ş.a.m.d. Cu asta trebuie să se ocupe cei doi premieri. Însă datoria este a întreprinderii Moldova-Gaz, acţionarul majoritar al căruia este Gazprom, care livrează acest gaz în Moldova. Problema este prea complexă ca să fie rezolvată dintr-o singură mişcare”.

Radu Benea: Opinia invitatului ediţiei noastre de astăzi, jurnalistul independent de la Tiraspol, Maxim Kuzovlev.

Ar mai fi de precizat că săptămîna trecută, ministrul economiei de la Chişinău, Valeriu Lazăr, declara că cel mai interesat în rezolvarea problemei datoriilor la gaze ar fi anume concernul rus Gazprom, care este acţionarul majoritar al întreprinderii Moldova-Gaz, întreprindere ce livrează gaze regiunii transnistrene şi pentru care Transnistria nu-şi achită plăţile integral şi nici datoriile.

Am încercat să aflăm şi opinia locuitorilor Transnistriei pe această temă.

„Este foarte rău că avem aşa o datorie. Consecinţa poate fi una singură: să ne lase fără gaze, cum au lăsat anul trecut Ucraina. Noi plătim, dar eu cred că banii noştri nu ajung la destinaţie, ci în buzunarul guvernanţilor, pentru odihna şi vilele lor luxoase. Totuşi, eu nu cred că datoriile trebuie separate. Noi plătim pentru noi înşine, nu pentru Moldova”.

„Păi, la ce bun avem deputaţi şi guvern? Ei trebuie să rezolve problema. Pentru că Rusia de astăzi nu mai este ţara care să dea de pomană”.

„Nu, mi se pare totuşi că Rusia e milostivă cu noi. Şi ne va milui şi în viitor, şi se va lămuri. Sunt invalidă, şi mama mea de 84 de ani e inalidă de grupa I şi plătim. Eu cred că toată lumea plăteşte, nimeni nu vrea să rămână fără gaz. Anul trecut n-am avut gaze 10 zile. Foarte rău a fost. Lumea trebuie să tragă nişte concluzii. Însă nici Rusia nu e un sac fără fund. Ea şi aşa ne ajută. În fiecare lună ne dă câte 150 de ruble adaos la pensie”.

„Preţul la gaze creşte, în timp ce noi avem tarife sub preţul de achiziţie. De aici cred că ne vine şi datoria. Totuşi, nu înţeleg. Gazpromul nu se achită complet, dar înfloreşte. Uitaţi-vă ce oficii are, ce bancă şi-a înălţat! Pentru asta bani le ajung, dar să plătească – nu le ajung. Deocamdată, Rusia e binevoitoare, desigur, neoficial, pentru că nu suntem recunoscuţi. Dacă vom fi recunoscuţi, probabil că vom împăţi şi datoria. Până atunci, e datoria Moldovei. Deci, mai întâi să ne recunoască!”

„De când trăiesc aici, ţin minte aceeaşi întrebare: unde, domnilor guvernanţi, sunt banii plătiţi de populaţie şi întreprinderi pentru gaz? Am fost deputat în Sovietul orăşenesc, iar la una din şedinţe a venit ministrul de atunci al industriei. Noi l-am întrebat: unde sunt banii pentru gaze? Rusia nu îi primeşte, iar în Transnistria ei nu sunt! El a început să ne spună că aceşti bani oricum n-acoperă datoria. După care, a zis o frază care m-a şocat: cum că, în tot acest răstimp, la noi, a bântuit părerea că Rusia n-o să ne ceară aceşti bani. Noi însă altceva îl întrebasem pe ministru: unde anume se află aceşti bani, iar dacă sunt aici, atunci cum sunt utilizaţi? El aşa şi –a răspuns şi a plecat subit. Ne-au rămas, deci, multe întrebări fără răspuns şi la adresa ministrului, şi la adresa preşedintelui. Multe zvonuri circulă în rândul populaţiei referitoare la banii noştri pentru gaze. Dar toate aceste întrebări, care sunt puse şi în presă, din an în an, rămân fără răspuns lămuritor. Unii apărători zeloşi ai preşedintelui au ajuns să spună ceea ce nici lui nu i-a trecut prin cap: cum că nu am avea nici un fel de datorii! Cum să nu le avem, daca le avem? Iar mâine Rusia ar putea să ne întrebe de ele şi să ne deconecteze gazul!”.

Radu Benea: Opinii culese la întâmplare pe străzi din Bender şi Tiraspol.

-----------------

După întrevederea premierului Vlad Filat cu omologul său rus Vladimir Putin, la Ialta, primul ministru moldovean a declarat, într-un interviu pentru Europa Liberă, că Vladimir Putin a dat dovadă de deschidere faţă de noile autorităţi de la Chişinău. „Am primit asigurări, am dat şi noi asigurări că vom avea o relaţie bazată pe respect reciproc, care va fi ghidată de pragmatism", a spus Vlad Filat.

Tema transnistreană a fost şi ea abordată la discuţiile de la Ialta.

Vlad Filat
Vlad Filat: “ Important este că ne-am pornit pe o cale. Am convenit cu toate părţile implicate că în acest format 5+2 trebuie sa identificam soluţia finală. Acest lucru a fost spus tranşant şi de către premierul Federaţie Ruse, domnul Putin. Acum trebuie să administrăm acest proces eficient, să spunem lucrurilor pe nume, dar între timp sau în acelaşi timp să muncim foarte mult aici la noi acasă, să oferim alternativă transnistrenilor, să asiguram o calitate a vieţii sub toate aspectele, drepturi, libertăţi, bunăstare, perspectivă şi haideţi să spune, o atmosferă care să permită oamenilor să trăiască în ţara unde se nasc. Să înveţe, să-şi întemeieze familii, să-şi crească copiii, să-i educe şi să aibă grijă de nepoţi”.

Valentina Ursu: Contati pe faptul că administraţia de la Tiraspol ar putea deveni mai cooperantă, va dori implementarea acestor proiecte comune pe ambele maluri ale Nistrului sau lucru stiut, cu de-a sila poţi lua, nu si da, adica sa oferi ceva?

Vlad Filat: „Decizia până la urmă o iau cetăţenii şi de pe malul stâng, şi de pe malul drept al Nistrului şi vreau să vă asigur că în acest sens vom activa şi vom crea acele condiţii necesare în a oferi posibilitatea că ei sa ia decizii”.

Radu Benea: Premierul moldovean Vlad Filat, într-un interviu în exclusivitate pentru Europa Liberă, realizat de Valentina Ursu.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG