Linkuri accesibilitate

Fiecare persoană care a fost victima torturii, în urma evenimentelor din 7 aprilie, conform legii, are dreptul să obţină o despăgubire morală şi materială.

Care sunt şansele tragerii la răspundere a torţionarilor şi de ce trenează ancheta, vom încerca să aflăm un răspuns la aceste şi alte întrebări de la invitatul nostru din această dimineaţă, avocatul Veaceslav Ţurcan, cunoscut militant pentru Drepturile Omului la Amnesty International Moldova.

Radu Benea: Cum aţi comenta acest schimb de replici dintre Procuratura generală şi Ministerul de interne?

Veaceslav Ţurcan: De fapt, există un interes politic faţă de această problemă şi, în această situaţie, sigur că, deoarece este o problemă majoră, este o problemă foarte serioasă, în acest caz, sigur că ei trebuie cumva să comenteze această situaţie. Dar părerea mea totuşi este că fiecare persoană care a fost victima torturii, în urma evenimentelor din 7 aprilie, conform legii, are dreptul de a obţine o despăgubire morală şi materială.

Totodată, mai este o posibilitate pentru aceste persoane, ele sunt în drept să solicite să fie identificate toate persoanele care au aplicat tortura, să fie aduse în faţa justiţiei. Dacă acest lucru statul nu va reuşi să-l facă, în acest caz, aceşti oameni imediat vor avea dreptul să meargă mai departe, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. De fapt, eu văd aici nişte consecinţe destul de interesannte din punct de vedere legal. Nu are importanţă cum se schimbă puterea în stat. Până la urmă, există persoane care au fost victimele torturii şi ele sunt în drept să solicite despăgubire.

Radu Benea: Dvs credeţi că ar fi mai multe şanse pentru obţinerea acestor despăgubiri la CEDO, decât să fie trase la răspundere persoanele care au executat tortura?


Veaceslav Ţurcan: Acum e greu de răspuns categoric la această întrebare, deoarece fiecare caz poate fi examinat doar separat. Adică, din start, s-au adunat probele necesare sau nu? S-au întreprins toate măsurile procesuale pentru a identifica făptaşii la fiecare caz de tortură sau nu? Dacă acest lucru nu s-a făcut sau acum nu se doreşte să se facă, în aşa caz sigur că oamenii au obligaţia să prezinte probele necesare, de a aduna probele necesare că ei într-adevăr au suferit de pe urma aplicării torturii pe atunci, în urma evenimentelor din 7 aprilie, şi mai departe, epuizând căile interne de atac, neobţinând un rezultat pozitiv aici în interiorul statului, dar pe de altă parte dispun de probe care confirmă că a fost aplicată tortura, asta-i tot, me departe merg la CEDO sau precis au posibilitatea de a câştiga cazul la CEDO.

Radu Benea: Dle Ţurcan, dar au fost documentate peste 700 de cazuri de tortură şi tratamente inumane după 7 aprilie. Procuratura Generală a iniţiat 32 de cauze penale, până acum în justiţie au fost trimise doar 4 dosare în care sunt vizaţi 7 poliţişti. În general, faptul că Procuratura recunoaşte că poliţiştii care au aplicat tortura nu pot fi identificaţi, mie îmi spune, sper să fie doar o impresie falsă, dar îmi sugerează că vinovaţii de maltratarea şi torturarea celor reţinuţi în aprilie, de fapt, nu vor fi traşi niciodată la răspundere. Mai mult, aceşti poliţişti ar putea să rămână bine-mersi în sistem şi chiar să fie avansaţi în slujbă.

Veaceslav Ţurcan: Pentru a preveni asemenea situaţii pe viitor, nu trebuie să uităm că Moldova este parte la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Şi, în acest caz, da, pe de o parte, există prezumţia nevinovăţiei faţă de poliţiştii care pot fi traşi la răspundere penală...

Radu Benea: Cum spunea şi dl ministru Catan, accentua acest lucru...

Veaceslav Ţurcan: Da, sunt de acord, sigur că fiecare poliţist în acest caz poate deveni bănuit sau învinuit şi are dreptul la apărare, nu e nici o problemă. Pe de altă parte, dacă în asemenea circumstanţe statul nu a întreprins, nu şi-a îndeplinit obligaţiile sale pozitive şi negative, în sensul art.3 din Convenţia Europeană, şi nu şi-a îndeplinit obligaţiile sale procesuale, nu a organizat o urmărire efectivă, independentă, rapidă şi transparentă pentru victime şi avocaţii lor, în acest caz, sigur că aceşti oameni, dacă nu obţin posibilitate reală de a stabili, de a identifica cine pe ei i-a torturat, în aşa caz, unica soluţie care rămâne - merită să fie atraşi la răspundere penală persoanele care au condus, au dat indicaţii, tacit au acceptat aplicarea torturii, adică conducătorii de comisariate de poliţie. Adică eu nu cred că ei nu-şi dau seama ce fac subalternii lor. Mai ales că coridoarele erau pline de persoane reţinute, tortura se aplica pe larg mai ales în Comisariatul general de poliţie, dar şi în mai multe comisariate de poliţie din Chişinău. Dacă vedem rapoartele Amnesty International îţi dai seama că situaţia a fost destul de serioasă. Şi eu nu cred că comisarii de poliţie şi conducerea MAI de atunci nu-şi dădeau seama cam ce se întâmplă.

Radu Benea: Cunoaşteţi dacă s-au iniţiat asemenea dosare până acum?

Veaceslav Ţurcan: Nu cunosc, dar în mod normal, acum, statului îi revine obligaţia de a identifica cine din conducători, care anume informaţii cunoştea, şi să-i aducă în faţa justiţiei. Dacă statul nu va face acest lucru, sigur că în nod normal, trebuie să ne aşteptăm la noi condamnări ale Republicii Moldova la CEDO.

Radu Benea: Ținând cont de practica Dvs de avocat şi militant pentru Drepturile Omului, care credeţi că ar fi slăbiciunile sistemului, de ce sistemul organelor menite să apere cetăţenii continuă să genereze abuzuri?

Veaceslav Ţurcan: de fapt, e o problemă majoră. În primul rând, eu aş vedea necesitatea de a schimba mentalitatea persoanelor care conduc diferite subdiviziuni din MAI, de a schimba atitudinea colaboratorilor organelor de urmărire penală: şi a procurorilor, şi a colaboratorilor de poliţie. Noi avem nişte obligaţii foarte serioase faţă de diferite mecanisme internaţionale la care Moldova a aderat. În acest caz, prima sarcină a actualului guvern, pe care eu o văd, este de a schimba mentalitatea, de a colabora cu organizaţiile neguvernamentale care sunt în stare să le acorde o asistenţă, un ajutor pentru a recicla, instrui colaboratorii de poliţie.

Pe de altă parte, e şi o problemă care ţine de independenţa Procuraturii şi independenţa organizării urmăririi penale în cadrul MAI. Adică, aceste organe trebuie să fie într-adevăr independente. Mai există o problemă care ţine de mentalitatea populaţiei. Sunt mai mult decât sigur că există mai multe cazuri de tortură, care au avut loc în realitate, şi victimele nu au solicitat apărarea drepturilor lor aici, la nivel naţional. Acest lucru nu se întâmplă pentru că mai există o problemă: unii avocaţi nu acordă o asistenţă destul de calitativă clienţilor lor, când oamenii se plâng, persoana reţinută care a fost torturată se plânge avocatului şi acesta îi spune că te vei plânge, vei depune plângere atunci când vei ieşi din puşcărie. Va fi prea târziu. Dacă persoana care este torturată vede că avocatul nu-i acordă asistenţă calitativă, în aşa caz imediat trebuie de schimbat avocatul.

Radu Benea: Dle Ţurcanu, vorbeaţi despre schimbarea mentalităţii la vârfuri în procuratură şi interne şi, în general, despre nevoia unei reforme serioase a acestor organe. După schimbarea puterii în Republica Moldova, dvs aţi simţit că se iau măsuri în această direcţie?


Veaceslav Ţurcan: Da, sigur că da.

Radu Benea: Aţi putea aduce şi exemple?

Veaceslav Ţurcan: Am avut nu demult o întâlnire, împreună cu alţi colegi de la Amnesty Internaţional Moldova, cu procurorul general şi cu ministrul afacerilor interne şi ei au confirmat că sunt deschişi pentru colaborare cu organizaţiile neguvernamentale, ca acestea să contribuie la schimbarea mentalităţii, de a informa colaboratorii de poliţie, procurorii, de a aduce mai multă informaţie. Cel puţin acum se vede o atitudine destul de clară că ei doresc schimbări.

Radu Benea: Până acum, o asemenea colaborare nu a existat, în perioada fostei guvernări...

Veaceslav Ţurcan: Da, asta se poate constata pe mai multe cazuri de condamnare a Republicii Moldova la CEDO, dacă citim motivarea acestor decizii, este destul de clar.

Radu Benea: Dle Ţurcanu, vă mulţumim mult pentru discuţie.
XS
SM
MD
LG