Linkuri accesibilitate

Protestul, iniţiat de trei organizaţii neguvernamentale, susţinut de Herta Müller, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură



La sfîrşitul lunii septembrie Liga Pro Europa a organizat o conferinţă de presă, anunţînd că autorităţile locale din Tîrgu Mureş intenţionează să ridice în acest municipiu o statuie a generalului Ştefan Guşă. În opinia Ligii, gestul aceste ar echivala cu o reabilitare post-mortem a generalului. Intenţia susţinătorilor proiectului, între care se află şi primarul PDL-ist al oraşului, este calificată drept „cinică şi duplicitară“. În spatele proiectului se află atît „Fundaţia General Ştefan Guşă“ cît şi persoane care au activat în asociaţii care după revoluţie s-au pronunţat pentru reabilitarea dictatorului fascist, Ion Antonescu, asociaţii patronate de Iosif Constantin Drăgan (1917-2008). Între Guşă şi Drăgan, amîndoi morţi, existau, de altfel, strînse legături de familie.

În deceniul trecut municipalitatea din Tîrgu Mureş intenţiona să ridice şi un monument dedicat lui Ion Antonescu. În urma protestelor şi a legislaţiei care interzice cultul criminalilor de război, s-a renunţat la amplasarea unei statui. Ironia întîmplării face ca proiectatul bust al lui Guşă ar urma să fie ridicat exact acolo unde trebuia să fie amplasată statuia lui Ion Antonescu.

Critica Ligii Pro Europa faţă de Ştefan Guşă (n. 1940) este perfect întemeiată. Guşă, mort în anul 1994, a fost urmărit penal pentru implicarea sa în represiunea sîngeroasă a armatei în timpul revoluţiei din Timişoara. Fostul şef al Marelui Stat Major al Armatei Române (1986-1989). Guşă a fost cel care a încercat să intervină şi împotriva maiorului timişorean Viorel Oancea, primul militar român care în acele zile dramatice a refuzat să tragă. Pe data de 21 decembrie, ziua ultimului miting al lui Ceauşescu, maiorul Oancea a propus conducerii superioare a armatei un plan de acţiune care prevedea încetarea oricărori acţiuni violente.

Pe 22 decembrie, Oancea i-a asigurat pe răsculaţi că armata îi va proteja pe demonstranţi. Reacţia superiorilor nu a întirziat. Generalul Ştefan Guşă, plecat deja la Bucureşti, l-a ameninţat cu sancţiuni juridice. Oancea a fost pus cvasi sub arest, iar procuratura a intrat în acţiune. De abia după fuga lui Ceauşescu, a relatat Oancea în ianuarie 1990, s-a pus capăt acestei situaţii.

Liga Pro Europa împreună cu Societatea Timişoara şi Memorialul Revoluţiei 16-22 Decembrie 1989 din Timişoara au iniţiat acum un protest contra amplasării unei statui a lui Guşă la Tîrgu Mureş. Printre semnatarii Protestului se află şi Herta Müller, laureată a Premiului Nobel pentru literatură.

(Lista actualizată a semnatarilor poate fi consultată la adresele: http://www.proeuropa.ro/ şi http://halbjahresschrift.blogspot.com/2009/11/protest.html).

Este semnificativ faptul că mulţi dintre cei care zilnic dau lecţii de anti-totalitarism televizual sau gazetăresc lipsesc de pe lista susţinătorilor demersului iniţiat de Liga Pro Europa.

În schimb, există gazete care preferă, din raţionamente tributare evenimenţialului, să contribuie la tabloidizarea societăţii şi nu la cultivarea spiritului critic. Ultimul exemplu fiind cel al transformării unor ziare centrale în platforme de răspîndire a unor întoxicări, de genul celei lansate recent de fostul ofiţer de Securitate Radu Tinu, din Timişoara, împotriva Hertei Müller. Tinu, arestat după revoluţie pentru implicarea sa în reprimarea răsculaţilor, se consideră azi un nevinovat care citează versetele din Biblie aşa cum alaltăieri mai cita rapoartele de „urmărire contrainformativă“ a opozanţilor regimului comunist.

***

Protest
Către,

Preşedintele României Traian Băsescu
Palatul Cotroceni

Primul Ministru Emil Boc
Palatul Victoria

Preşedintele Senatului Mircea Dan Geoană
Palatul Parlamentului

Preşedintele Camerei Deputaţilor Roberta Alma Anastase
Palatul Parlamentului

Prefectul Judeţului Mureş Emil Marius Paşcan
Prefectura Mureş

Primarul Municipiului Tîrgu-Mureş dr.Dorin Florea
Primăria Tîrgu- Mureş

Consiliul Local al Municipiului Tîrgu-Mureş



Noiembrie 2009




PROTEST

România a fost singura ţară în care înlăturarea regimului comunist s-a făcut cu vărsare de sânge.

Apropiata aniversare a 20 de ani de la Revoluţia Română trebuie să fie un prilej de comemorare şi omagiere a celor care şi-au sacrificat viaţa ca noi să fim liberi.

În locul comemorării victimelor, asistăm la promovarea cultului celor care s-au făcut vinovaţi de reprimarea Revoluţiei Române.

Astfel, prin doua Hotărîri succesive - din 10 septembrie şi 29 octombrie 2009 - ale Consiliului Local al Municipiului Tîrgu-Mureş, s-a decis amplasarea la Tîrgu-Mureş a bustului generalului Ştefan Guşă, cunoscut ca participant direct la represaliile împotriva demonstranţilor anticomunişti de la Timişoara din 17-19 decembrie 1989, urmărit penal (pînă la moartea sa survenită în 1994) alături de generalii Mihai Chiţac şi V.A. Stănculescu, condamnaţi la 15 ani închisoare, pentru vina de a fi ordonat armatei să tragă în civilii protestatari. Ca urmare a represaliilor din decembrie 1989, la Timişoara numărul victimelor a fost de 73 morţi si 253 răniţi.

În condiţiile în care însuşi Preşedintele României a participat recent la manifestările marcînd a 20-a aniversare a Căderii Zidului Berlinului însoţit de fiul uneia din victimele represiunii de la Timişoara din 17 decembrie 1989, şi a apropiatei aniversări a două decenii de la Revoluţia Română, cultul public al celor care au participat direct la represaliile împotriva luptătorilor pentru libertate din decembrie 1989 este un gest duplicitar şi intolerabil.

Solicităm pe această cale în modul cel mai ferm intervenţia autorităţilor competente şi retragerea Hotărîrilor Consiliului Local Municipal de amplasare la Tîrgu-Mureş a bustului generalului Ştefan Guşă, precum şi a oricăror initiaţive de reabilitare sau cult public al persoanelor care s-au făcut vinovate de reprimarea Revoluţiei Române şi de moartea luptătorilor pentru libertate din decembrie 1989.

Iniţiatori:

Liga Pro Europa, co-preşedintă Smaranda Enache
Societatea Timişoara, preşedinte Florian Mihalcea
Memorialul Revoluţiei 16-22 Decembrie 1989 Timişoara, preşedinte Dr. Traian Orban

Semnatari:

[în ordinea semnării]

Smaranda Vultur, scriitoare

Maria Koreck, preşedintă, Asociaţia Divers

Ana Luduşan, preşedintă, LADO Cluj

Emil Moise, preşedinte CD, Asociaţia Solidaritatea pentru Libertatea de Conştiinţă

Zoe Petre, prof. univ.dr., director executiv, Institutul pentru Cooperare Regională şi Prevenirea Conflictelor

Daniel Vighi, Asociaţia Culturală Ariergarda, Timişoara

Vladimir Tismăneanu, profesor universitar, Universitatea Maryland

Alexandru Cistelecan, critic literar

Daniel Barbu, profesor la Universitatea Bucureşti

William Totok, scriitor şi publicist, Berlin

Alpár Benjámin Hamar, revoluţionar, Tîrgu-Mureş

Dragoş P. Fodor, SUA

Liviu Antonesei, scriitor, preşedinte, Fundaţia Culturală Timpul, Iaşi

Florentina Bocioc, director executiv, Asociaţia Accept

Elena-Irina Macovei, masterand Facultatea de Psihologie, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iaşi

Mihaela Miroiu, prof. univ. dr., Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Bucureşti

Alexandra Ionescu, conf. dr., Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti

Marius Oprea, preşedinte, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România

Traian Ştef, scriitor, Oradea

Ovidiu Pecican, prof. univ., Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj

Dieter Schlesak, Dr. h.c., scriitor, Asociaţia DS, Rapallo, Italia şi Sighişoara

Petre Răileanu, scriitor, Paris

Johann Böhm dr., Germania

Andrea Varga, istoric

Radu Ioanid, istoric, Washington D.C.

Michael Shafir, prof. univ. dr., Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj

Mihai Dinu Gheorghiu

Sorin Ilieşiu

Pompiliu Alămorean, preşedinte, Fundaţia Naţională a Revoluţiei din Decembrie 1989, Timişoara

Rodica Coposu şi Flavia Bălescu, Fundaţia Corneliu Coposu

Steven V. Bonica, preşedinte, Romanian-American Network Inc. NGO - Chicago, SUA

Ştefana Bianu, vicepreşedinte, Consiliul Mondial Român

Daniela Soros, vicepreşedinte, Fundatia Naţională pentru Românii de Pretutindeni

Mihai Maghiaru,preşedinte, Asociaţia Românilor din Australia

Dan Drăghici, preşedinte, Sindicatul Naţional al Ţăranilor şi al Proprietarilor Români

Florin-Cristian Gheorghe, prof.univ.dr., preşedinte, Asociaţia Europeană a Cadrelor Didactice, Secţiunea Naţională România

Radu Bărbulescu, preşedinte, Asociaţia Scriitorilor Români şi Germani din Bavaria

Gabriel Penciu, preşedinte, Association Culturelle et Amicale Roumaine

Ecaterina Evanghelescu,preşedinte, L'Alliance Belgo-Roumaine, Bruxelles

Alexandru Ionescu, prof. dr., preşedinte, Organizaţia Neguvernamentală Ecomondia

Neculai Popa, preşedinte, Consiliul Român American

Ilie Petre Ştirbescu, preşedinte, Asociaţia Apolitică “Societatea Târgovişte”

Gabriel Virgil Păun, jr., preşedinte, Fundaţia Redarea Istoriei

Anca Maria Cernea, preşedinte, Fundaţia Ioan Bărbuş

Ion Vianu

Oana Băluţă, prep. univ., Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti

Gabriel Andreescu, Centrul de Studii Internaţionale

Ioan Bogdan Lefter, scriitor, profesor la Universitatea Bucureşti

Dan Perjovschi

Horia-Roman Patapievici, preşedinte, Institutul Cultural Român

Victor Eskenasy

Ruxandra Ivan, lector, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti

Raluca Grosescu, coordonator al Departamentului de Documentare de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România

Andrei Muraru, istoric

Ion Zubaşcu, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor, Bucureşti

Mircea Toma, preşedinte, Active Watch – Agenţia de Monitorizare a Presei

Renate Weber, deputată, Parlamentul European

Marilena Rotaru, realizatoare de program TV, membră a CD al Asociaţiei pentru informare despre Regatul României

Caius Dobrescu, scriitor

Ştefan Borbely, scriitor

Radu Filipescu, preşedinte CA, Grupul pentru Dialog Social

Cătălin Hegheş, redactor şef, Săptămînalul Punctul

Ernest Wichner, scriitor şi traducător, director al Literaturhaus Berlin

Gina Pană, Bucureşti

Christian Dietrich, pastor, Nohra, Germania

Dinu Zamfirescu, preşedinte, Institutul National pentru Memoria Exilului Românesc

Előd Kincses, avocat, Tîrgu-Mureş

Herta Müller, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2009)

Constantin Martian, preşedinte, Alianta Civica

Adrian Cioroianu, dr. în istorie, prof. univ., Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti

Boros Csaba, pensionar, Tîrgu-Mureş

Kiss István, preşedinte, Partidul Civic Maghiar, Organizatia Municipala Tîrgu-Mureş

Szabó Annamária, presedinte, Asociat,ia Femei pentru Femei, Tîrgu-Mureş

Monica Raicu, Bucureşti

Lavinia Jemma

Richard Wagner, scriitor, Berlin

Dan Matei, director, CIMEC Institutul de Memorie Culturala Bucureşti

Raluca Ursachi, doctorand, Universitatea Paris 1 Sorbonna

Contesa Anikó Bethlen

Ibolya Lüdke, dr. În ştiinţe medicale, vicepreşedintele Fundaţiei Oasis

Ibolya Morariu, Tg-Mureş

Izabella Noémi Sárosi, Tg-Mureş

András Szabó, muzeograf, istoric de artă, curatorul colecţiei, galeriei şi casei memoriale „Nagy Imre” din Jigodin Ciuc.

Vasile Damian, jurnalist, Radio France International, Service Roumain, Paris

Toró T. Tibor, preşedinte executiv, Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania

Budai Iosif, preşedinte, Asociaţia persoanelor cu dizabilităţi locomotorii Mureş

Traian Pop, scriitor, editor, Ludwigsburg

Aura Cumita, Berlin

Christof J. Kaiser, Berlin

Iosif Herlo, preşedinte, Societatea Germano-Română Al. I. Cuza pentru Literatură, Heidelberg

Maria Herlo, Heidelberg

Bianca Herlo, Heidelberg
XS
SM
MD
LG