Linkuri accesibilitate

Viaţa complicată şi neglijarea culturii i-au făcut pe mulţi concetăţeni de-ai noştri mai înrăiţi şi mai grobieni.

Să spui că în anii tranziţiei interminabile oamenii au devenit mai crispaţi-îngrijoraţi-încrîncenaţi e ca şi cum ai spune că 2 ori 2 = 4. Atmosfera din zona cotidianului s-a înrăutăţit constant în ultimele două decenii. Viaţa complicată şi neglijarea culturii i-au făcut pe mulţi concetăţeni de-ai noştri mai înrăiţi şi mai grobieni. Şoferul de maxi-taxi bădărănos, vînzătorul nemulţumit, necioplit, sau cinovnicul blazat au devenit deja nişte personaje emblematice ale vieţii noastre de zi cu zi. De fapt, dacă nu eşti vigilent, poţi să fii beştelit din senin, făcut cu ou şi cu oţet, în plină stradă, ziua în amiaza mare. Uneori poţi fi făcut de ocară fără nici un motiv serios. Cetăţeanului cu nervii întinşi nu-i trebuie motive ca să te bălăcărească. Îi sînt suficiente propriile himere.

Îmi amintesc, bunăoară, cum am fost beştelit într-o zi de un şofer nervos doar pentru că ezitasem se trec în fundul maxi-taxi-ului jegos, arhiplin. Aşa stînd lucrurile, de ce să ne mai mire faptul că grosolănia s-a furişat şi în straturile superioare ale societăţii noastre dezagregate? În campaniile electorale, de pildă, politicienii recurg cu o uşurinţă uluitoare la caricaturizarea bădărănoasă a rivalilor.

O dovadă recentă a faptului că politicienii autohtoni nu au picat de pe Marte, ci sînt fii acestui popor e şi manifestarea necontrolată a fostului şef al statului Vladimir Voronin. Discursul halucinant al ex-preşedintelui ţării, bălăcăreala impardonabilă a unor politicieni şi cinovnici, reduşi la titulatura de “merzaveţ” sau “doi metri cu bulbuci la gură” mi se pare un lucru inadmisibil. Nu are dreptul un politician, în speţă un fost preşedinte, să vorbească în aşa hal. Şi nu doar pentru că poate încuraja masele să stăruie în această direcţie greşită. Ci şi pentru simplul fapt că politicul e prin excelenţă un domeniu al schimbărilor de macaz care, se vede, nu-i plac domnului Voronin.

Acreala marilor demnitari mi se pare nefirească şi fiindcă viaţa lor nu e cea mai dificilă. Şi, la urma urmei, prezenţa omului pe olimpul puterii e mai mult rezultatul opţiunii lui personale. De ce să proferezi injurii şi să bombăneşti supărat dacă ştii bine că terenul pe care ai păşit e unul al confruntării permanente? Al confruntării civilizate însă, dacă ţii la binele întregului popor.
XS
SM
MD
LG