Vizita inaltilor oficiali moldoveni in Romania da semnalul incalzirii relatiilor dintre cele doua tari si are ca prim rezultat semnarea Acordului privind micul trafic de frontiera. România a avut această iniţiativă în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene inca din luna martie a anului trecut in conditiile in care documente similare au fost deja semnate de majoritatea statelor de la frontiera Uniunii cu vecinii lor nemembri.
Venirea la Bucuresti a premierului si a sefului diplomatiei de la Chisinau se desfasoara pe trei coordonate de interes major intre cele doua state: este vorba despre punerea pe noi baze a relatiei bilaterale, de strategia comuna privind apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeana si nu in ultimul rind despre rezolvarea problemelor concrete referitoare la deschiderea unor noi consulate.
Ministrii de externe roman si moldovean au recunoscut de altfel ca prioritatea numarul unu este Tratatul politic de baza care trebuie semnat “cit mai repede cu putinta”, iar diplomatii celor doua parti urmeaza sa gaseasca solutii in acest sens. Se prefigureaza si un posibil compromis in ceea ce priveste ultimul articol al proiectului de tratat care in mod usual consemneaza limba in care este redactat documentul, fiindca acesta este unul dintre punctele in care s-au blocat negocieriile. Oficialii moldoveni tineau neaparat pina acum sa se specifice ca tratatul se redacteaza atit in moldoveneste cit si in romaneste, numai ca Bucurestiul nu recunoaste in mod official existenta unei limbi moldovenesti, chiar daca aceasta este consemnata in Constitutia republicii de peste Prut. O formula care ar putea fi agreata de ambele parti, sustin unii diplomati, ar fi sa se precizeze ca documentul este scris in limbile celor doua tari, fara sa se precizeze nimic mai mult.
Ministrul Moldovean de externe Iurie Leanca crede ca “atunci cind se discuta constructiv si deschis” se poate ajunge “rapid” si cu “randament maxim” la un rezultat concret, in vreme ce ministrul interimar de externe al Romaniei, Catalin Predoiu a explicat ca tratatul de baza dintre cele doua tari trebuie sa tina cont de “noile realitatii din R. Moldova” si de “intentia clara a acestei ţări de a se angaja pe un drum catre Uniunea Europeana”, dar si de relatiile speciale dintre Bucuresti si Chisinau, de “trecutul istoric” si “afinitatile culturale” care exista intre cele doua state
Ministrul roman de externe este convins ca R. Molodva "poate fi povestea de succes a dimensiunii estice a politicii europene de vecinatate", iar Romania sustine ca "negocierea privind acordul UE - R.Moldova sa poarte denumirea de acord de asociere, in asa fel incit sa prefigureze viitorul european al acestei tari. Mai mult oficialul roman a declarat ca Bucurestiul sustine lansarea cit mai curind a dialogului Chisinau-Bruxelles pentru liberalizarea regimului de vize, astfel incit cetatenii moldoveni sa poata circula in viitorul cit mai apropiat liber in statele europene.
Desi nici Republica Moldova nu are un ambassador in Romania si nici Romania nu a numit un nou ambassador la Chisinau, totusi cele doua parti au batut in cuie proiectele mai vechi ale celor doua parti de deschidere nu doar a celor doua consulate romanesti la Cahul si Balti, ci si a celui moldovenesc de la Iasi. Practic problemele administrative ale locuitorilor de pe cele doua maluri ale Prutului se usureaza pe masura ce se normalizeaza relatiile oficiale dintre cele doua tari.
Venirea la Bucuresti a premierului si a sefului diplomatiei de la Chisinau se desfasoara pe trei coordonate de interes major intre cele doua state: este vorba despre punerea pe noi baze a relatiei bilaterale, de strategia comuna privind apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeana si nu in ultimul rind despre rezolvarea problemelor concrete referitoare la deschiderea unor noi consulate.
Ministrii de externe roman si moldovean au recunoscut de altfel ca prioritatea numarul unu este Tratatul politic de baza care trebuie semnat “cit mai repede cu putinta”, iar diplomatii celor doua parti urmeaza sa gaseasca solutii in acest sens. Se prefigureaza si un posibil compromis in ceea ce priveste ultimul articol al proiectului de tratat care in mod usual consemneaza limba in care este redactat documentul, fiindca acesta este unul dintre punctele in care s-au blocat negocieriile. Oficialii moldoveni tineau neaparat pina acum sa se specifice ca tratatul se redacteaza atit in moldoveneste cit si in romaneste, numai ca Bucurestiul nu recunoaste in mod official existenta unei limbi moldovenesti, chiar daca aceasta este consemnata in Constitutia republicii de peste Prut. O formula care ar putea fi agreata de ambele parti, sustin unii diplomati, ar fi sa se precizeze ca documentul este scris in limbile celor doua tari, fara sa se precizeze nimic mai mult.
Ministrul Moldovean de externe Iurie Leanca crede ca “atunci cind se discuta constructiv si deschis” se poate ajunge “rapid” si cu “randament maxim” la un rezultat concret, in vreme ce ministrul interimar de externe al Romaniei, Catalin Predoiu a explicat ca tratatul de baza dintre cele doua tari trebuie sa tina cont de “noile realitatii din R. Moldova” si de “intentia clara a acestei ţări de a se angaja pe un drum catre Uniunea Europeana”, dar si de relatiile speciale dintre Bucuresti si Chisinau, de “trecutul istoric” si “afinitatile culturale” care exista intre cele doua state
Ministrul roman de externe este convins ca R. Molodva "poate fi povestea de succes a dimensiunii estice a politicii europene de vecinatate", iar Romania sustine ca "negocierea privind acordul UE - R.Moldova sa poarte denumirea de acord de asociere, in asa fel incit sa prefigureze viitorul european al acestei tari. Mai mult oficialul roman a declarat ca Bucurestiul sustine lansarea cit mai curind a dialogului Chisinau-Bruxelles pentru liberalizarea regimului de vize, astfel incit cetatenii moldoveni sa poata circula in viitorul cit mai apropiat liber in statele europene.
Desi nici Republica Moldova nu are un ambassador in Romania si nici Romania nu a numit un nou ambassador la Chisinau, totusi cele doua parti au batut in cuie proiectele mai vechi ale celor doua parti de deschidere nu doar a celor doua consulate romanesti la Cahul si Balti, ci si a celui moldovenesc de la Iasi. Practic problemele administrative ale locuitorilor de pe cele doua maluri ale Prutului se usureaza pe masura ce se normalizeaza relatiile oficiale dintre cele doua tari.
