Linkuri accesibilitate

18.11.99 - Chișinău: Așteptările moldovene de la summitul OSCE de la Istambul


Anatol Golea și Iurie Leancă despre importanța summitului OSCE pentru reglementarea chestiunii transnistrene și retragerea armatei ruse.

18 noiembrie 1999

Așteptările moldovene de la summitul OSCE de la Istambul.

Edgar Şelaru : Preşedintele Petru Lucinschi urmează să ţină o cuvîntare în a doua zi a întrunirii la vîrf a OSCE, la Istanbul. După cum ne-a informat corespondentul Europei Libere, lucrările din prima zi a reuniunii s-au încheiat chiar inainte de cuvîntarea programata a preşedintelui Republicii Moldova. Amintim că miercuri, în ajunul summitului OSCE, preşedintele Lucinschi a prezidat o reuniune a şefilor de stat si de guverne din ţările membre ale Cooperării Economice la Marea Neagră. In alocuţiunea sa la aceasta reuniune, preşedintele Republicii Moldova, ţară care deţine în prezent presedintia acestei organizatii, a insistat în mod special asupra colaborării cu alte organisme internaţionale, apreciind drept oportună recenta decizie a Consiliului de Ministri de al Salonic cu privire la colaborarea dintre CEEMN şi Uniunea Europeană. După cum am transmis în emisiunile noastre, prima zi a întrunirii OSCE a fost dominata de chestiunea conflictului din Cecenia. Iniţial, tensiunea dintre Rusia şi ţările occidentale puseseră sub semnul întrebării momentul semnării documentului final, cunoscut şi sub numele "Noua Cartă a Securităţii Europene". Deşi preşedintele rus Boris Yeltin a părăsit brusc reuniunea, tocmai în semn de protest faţă de accentul pus pe campania rusă din Cecenia, participanţii au ajuns, totusi, la un compromis. Documentul final va include o referire la Cecenia, formulată în aşa fel încît să poată fi acceptată şi de Moscova. Al doilea document, discutat la reuniunea OSCE şi care este considerat de majoritatea observatorilor, cel mai important, este tratatul reviziut privind forţele şi armele convenţionale în Europa, FACE. Şi acestui document îi acorda cel mai mare interes şi Republica Moldova. Corespondentul nostru Radu Benea recapitulează, în continuare, ce aşteaptă Republica Moldova de la actualul summit OSCE, care se incheie vineri.

Autorităţile de la Chişinău au atribuit summitului OSCE de la Istanbul o importanţă deosebită, cu mult înainte de producerea evenimentului care, potrivit lor, ar putea deveni unul hotăritor în problema retragerii arsenalului militar şi al trupelor rusesti de pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi în problema separatismului transnistrean.

In preajma reuniunii, atit preşedintia cit şi ministerul afacerilor externe, au reconfirmat această pozitie venind cu noi precizări asupra documentelor ce urmează să fie adoptate la summit. Este vorba, în primul rînd despre adaptarea Tratatului privind reducerea armelor convenţionale în Europa, FACE. Purtătorul de cuvînt al preşedinţiei, Anatol Golea aprecia forumul de la Istanbul, drept „unul istoric pentru Europa dar si pentru Republica Moldova, deaorece in dotarea grupului operativ de trupe ruse dislocat in Transnistria sunt prezente 4 din cele 5 tipuri de armament convenţional ce urmează a fi redus în urma semnării tratatului FACE: tancuri, blindate, tunuri cu proiectile de calibru de peste 125 milimetri şi elicoptere.”

In acest context, purtătorul de cuvint al preşedinţiei a ţinut să declare că nu se mai poate rămîne la nivelul unor constatări si promisiuni făcute la întrunirile anterioare ale OSCE de la Budapesta şi Lisabona, care stipulau retragerea necondiţionată, completă şi ordonată a trupelor ruse şi care nu au fost onorate.

Ministrul adjunct de externe, Iurie Leancă declara recent că ceea ce aşteaptă Republica Moldova de la tratatul adaptat FACE este „reiterarea plenară şi explicită a unui principiu fundamental, că pe teritoriul unui stat nu se pot afla trupe şi arsenal militar străin fără acordul ţării respective.” In al doilea rînd, Republica Moldova îşi propune ca în acest tratat să existe o menţiune clară de a stipula că armele convenţionale străine ce se află pe teritoriul Republicii Moldova, în pofida voinţei ţării gazdă vor fi retrase într-o perioadă concretă.

Astfel, Republica Moldova aşteaptă ca la Istanbul, Federaţia Rusă să îşi asume nişte obligaţii concrete în acest sens. Deşi partea rusă a propus un termen de 5 ani pentru evacuarea armamentului, Chişinăul consideră că acest lucru se poate produce pînă la 31 decembrie anul 2000, deci în decursul unui an. Totodată partea moldoveană însistă asupra unui termen de cel mult 2 ani pentru retragerea trupelor. Iurie Leancă se arată optimist în ceea ce priveşte identificarea unui compromis, susţinînd că diferenţa între pozitiile părţilor nu este una foarte pronunţată. Potrivit lui, situaţia este cu atăt mai favorabilă cu cît nu mai exista acel cadrul juridic care condiţiona retragerea trupelor ruse de soluţionarea definituva a diferendului transnistrean, prevedere fixată în acordul din 1994 privind retragerea trupelor în decurs de trei ani. acordul, după o perioadă lunga de tergiversare a ratificării lui de catre Duma de stat a Rusiei şi-a pierdut definitiv puterea juridică după ce a fost retras din Duma de catre preşedintele Boris Yeltin.

Trebuie menţionat şi faptul că unul dintre motivele invocate de Federaţia Rusă pentru neretragerea arsenalului militar de pe teritoriul Republicii Moldova este lipsa mijloacelor financiare. După ce mai multe ţări membre ale OSCE, inclusiv Statele Unite ale Americii, au anunţat ca sunt disponibile să acorde aceşti bani, in regiunea transnistreană urma sa soseasca o misiune de evaluare a stocurilor de munitii şi a posibilităţii distrugerii lor la fata locului. Misiunea era programată pentru lunile august-septembrie, iar evaluarea urma sa fie încheiată înainte de începerea summitului OSCE de la Istanbul, pentru ca aceasta problemă să poată fi pusă în discuţie. Delegaţia nu a reuşit să vină în Transnistria, accesul ei fiind refuzat de autorităţile separatiste de la Tiraspol care se impotrivesc evacuării armamentului.

Delegaţia ar putea însă sosi la Tiraspol după reuniunea de la Istanbul. Potrivit unor date, efectivul grupului operativ de trupe ruse dislocat in Transnistria numara în prezent 2500 de soldati şi ofiteri. El are în dotare circa 100 de tancuri şi 150-160 de blindate, precum şi peste 50 de mii de unităţi de armament, iar in depozitele de la Colbasna sunt stocate peste 40 de mii de tone de munitii, pentru evacuarea cărora sunt necesare cîteva sute garnituri de tren.

Din Chisinau, Radu Benea, REL
XS
SM
MD
LG