În jurnalul său de corespondent, Dan Alexe notează astăzi că nicăieri nu se vede mai bine cât de artificială este diferenţa impusă între români şi moldoveni, decât la muntele Athos, unde sunt... defavorizaţi în egală măsură.
Nicaieri nu se vede mai bine cat de artificiala este diferenta - impusa - dintre romani si moldoveni decat la muntele Athos. In acest “Vatican al ortodoxiei”, romanii sunt defavorizati in egala masura cu moldovenii. Romanii si moldovenii nu exista, in Athos, din punct de vedere administrativ. Cu toate ca domnii si voevozii Moldovei si Tarii Romanesti au facut nenumarate danii, peschesuri si donatii manastirilor de la Athos, noi ne aflam acolo intr-o situatie inferioara. Din toate asezamintele religioase de la muntele Athos, numai 20 au rang de manastire, iar acestea sunt: 17 manastiri grecesti, una sarbeasca, una bulgareasca si una ruseasca. Romanii si moldovenii sunt – precum georgieni si ucrainenii - obligati sa se imprastie pe la unul sau altul din multele schituri cu care e umplut Athosul si care depind fiecare de catre una din cele 20 de manastiri.
Acolo, in schituri, bunii parinti uneltesc impreuna unindu-se pe considerente de limba. E limpede de ce: la muntele Athos se practica si astazi isihasmul. Este vorba de metoda ortodoxa de atingere a transei prin repetarea numelui lui Cristos si a unor descantece caree nu pot fi formulate in mod serios decat in limba materna a calugarilor. Or, aceste rugaciuni – care se asemuiesc cu anumite tehnici yoga - sunt formulate identic de romani si de moldoveni. Si unii si ceilalti se roaga la fel, insa si unii si ceilalti fac parte din defavorizatii Sfantului Munte.
La urma urmei, ei sunt cei ale caror rugaciuni – “Doamne Iisuse Cristoase, s.a.m.d” - par a fi auzite doar cu o jumatate de ureche divina. Pasarea pe limba ei piere, dar si pe limba ei se roaga.
Nicaieri nu se vede mai bine cat de artificiala este diferenta - impusa - dintre romani si moldoveni decat la muntele Athos. In acest “Vatican al ortodoxiei”, romanii sunt defavorizati in egala masura cu moldovenii. Romanii si moldovenii nu exista, in Athos, din punct de vedere administrativ. Cu toate ca domnii si voevozii Moldovei si Tarii Romanesti au facut nenumarate danii, peschesuri si donatii manastirilor de la Athos, noi ne aflam acolo intr-o situatie inferioara. Din toate asezamintele religioase de la muntele Athos, numai 20 au rang de manastire, iar acestea sunt: 17 manastiri grecesti, una sarbeasca, una bulgareasca si una ruseasca. Romanii si moldovenii sunt – precum georgieni si ucrainenii - obligati sa se imprastie pe la unul sau altul din multele schituri cu care e umplut Athosul si care depind fiecare de catre una din cele 20 de manastiri.
Acolo, in schituri, bunii parinti uneltesc impreuna unindu-se pe considerente de limba. E limpede de ce: la muntele Athos se practica si astazi isihasmul. Este vorba de metoda ortodoxa de atingere a transei prin repetarea numelui lui Cristos si a unor descantece caree nu pot fi formulate in mod serios decat in limba materna a calugarilor. Or, aceste rugaciuni – care se asemuiesc cu anumite tehnici yoga - sunt formulate identic de romani si de moldoveni. Si unii si ceilalti se roaga la fel, insa si unii si ceilalti fac parte din defavorizatii Sfantului Munte.
La urma urmei, ei sunt cei ale caror rugaciuni – “Doamne Iisuse Cristoase, s.a.m.d” - par a fi auzite doar cu o jumatate de ureche divina. Pasarea pe limba ei piere, dar si pe limba ei se roaga.
