Linkuri accesibilitate

Raport realizat de asociaţia Promo Lex în colaborare cu experţi din Georgia şi Serbia

Doamnelor şi domnilor, buna ziua, la microfon e Viorica Zaharia, prezentatoarea emisiunii săptămânale a Europei Libere Dialoguri, 15 minute cu Radio Europa Liberă. Mai întâi vom asculta un buletin de ştiri prezentat de Radu Benea:

Guvernul Republicii Moldova a anunţat prelungirea vacanţei de toamnă a elevilor cu o săptămână pentru a preveni răspândirea virusului gripei porcine, A(H1N1). Toate instituţiile de învăţământ vor fi închise până pe 15 noiembrie. Autorităţile au recomandat părinţilor să nu-şi trimită copiii nici la grădiniţe şi au avertizat moldovenii să evite călătoriile în ţările cu risc sporit de infectare cu noul virus gripal. Săptămâna trecută în Moldova fuseseră confirmate 42 de cazuri de gripă pandemică, dintre care 11 - în instituţii de învăţământ. În 2 cazuri bolnavii au decedat, pentru că s-au adresat medicului târziu. Guvernul a decis să procure 500 de mii de doze de vaccin "Tamiflu" împotriva noului virus, doze care urmează să ajungă la Chişinău în luna decembrie.

***

Dialogul politic intre Chisinau si Tiraspol trebuie sa continue, pentru ca este mai bun decat orice ultimatum, a declarat secretarul Consiliului Superior de Securitate si Aparare al Ucrainei, Raisa Bogatireva, la intalnirea de la Tiraspol cu liderul transnistrean Igor Smirnov, transmite agentia Info-Prim Neo. Ucraina, in calitate de stat garant in procesul de negocieri, considera important sa se actualizeze "Planul Iuscenco", propus de presedintele ucrainean in 2005. Documentul contine 7 pasi, pe care ar trebui sa-i faca Transnistria pentru a obtine un statut special in cadrul Republicii Moldova reunificate. Acest plan presupune ca Transnistria va deveni independenta, in caz ca Moldova va dori sa adere la un alt stat. Igor Smirnov a spus ca in 2006 populatia din Transnistria si-a expus la referendum lipsa de dorinta de a adera la Republica Moldova.

*****

Parlamentul de la Chişinău a stabilit o nouă dată, 10 noiembrie, pentru alegerile prezidenţiale. Singurul candidat rămâne liderul Partidului Democrat Marian Lupu. El este sprijinit de Alianţa pentru Integrarea Europeană, dar îi lipsesc opt voturi pe care le deţine opoziţia comunistă. Deputatul comunist Mark Tkaciuk a declarat că partidul său nu are motive să voteze pentru Lupu, iar alegerile parlamentare anticipate sunt pentru comunişti cea mai bună soluţie. Anticipatele vor fi convocate cel mai probabil peste aproximativ un an, dacă actualul Parlament nu reuşeşte să aleagă şeful statului.

*****

Republica Moldova incalca drepturile fundamentale ale cetatenilor moldoveni din Transnistria. Aceasta este concluzia studiului „Libertatea si securitatea persoanei in regiunile de conflict" elaborat de Asociatia „Promo-LEX” din Chişinău. Studiul e realizat in cadrul unui proiect implementat cu suportul Balkan Trust for Democracy si Black Sea Trust for Regional Cooperation, transmite Info-Prim Neo.

Potrivit presedintele „Promo-LEX”, Ion Manole, atunci cand sunt sesizate incalcari pe teritoriul din stanga Nistrului, fortele de ordine din Moldova dau din umeri si spun ca nu pot face nimic din cauza ca nu controleaza acest teritoriu. Aceasta in conditiile in care Guvernul moldovenesc este obligat sa asigure respectarea drepturilor tuturor cetatenilor tarii.

*****

Premierul rus Vladimir Putin a sugerat Uniunii Europene să ofere Ucrainei un miliard de dolari pentru a o ajuta să-şi achite consumul gazelor naturale primite din Rusia. După o convorbire cu premierul danez Lars Loekke Rasmussen, Putin a spus că Uniunea Europeană „are bani” pentru a ajuta Ucraina. Putin avertizase preşedinţia suedeză a Uniunii Europene asupra unor posibile întreruperi în furnizarea gazelor către consumatorii europeni din cauza problemelor cu plăţile pe care le are Ucraina, principala ţară de tranzit.

*****

Ministrul georgian de extrene Grigol Vashadze a renuntat la cetatenia rusa si i-a cerut presedintelui Rusiei Dmitri Medvedev sa i-o anuleze. Vashadze si-a facut studiile la Moscova si a lucrat in ministerul de externe al fostei Uniunii Sovietice. Deputati rusi au cerut presedintelui Medvedev sa ii ridice cetatenia rusa pentru ceea ce ei au numit „activităti anti rusesti”. Constitutia Georgiei permite detinerea mai multor cetătenii, inclusiv pentru demnitarii de rang inalt.

****

Tribunalul ONU pentru crime de război în fosta Iugoslavie a anunţat o pauză în procesul de genocid al lui Radovan Karadzic. Fostul lider al sârbilor bosniaci, care a boicotat până acum audierile Tribunalului de la Haga începute săptămâna trecută, s-a prezentat joi la proces învinuindu-i pe judecătorii ONU că nu i-au acordat suficient timp pentru a-şi pregăti apărarea. Tribunalul a spus că va anunţa în cursul acestei săptămâni cum va organiza audierile viitoare. Karadzic este acuzat de orchestrarea masacrului de la Srebrenica în iulie 1995, când au fost asasinaţi aproximativ 8 mii de musulmani.

-----------------

Aşa cum aţi auzit şi la ştiri, săptămâna trecută asociaţia Promo-Lex din Chişinău, specializată pe apărarea drepturilor omului, a lansat un studiu combinat „Libertatea şi securitatea persoanei în regiunile de conflict”. Studiul include analiza situaţiei la acest capitol în regiunile recent separate de Georgia – Abhazia şi Osetia de Sud - în Cecenia, în statele desprinse din fosta Iugoslavie şi în regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

Alexandru Postică, director executiv la Promo Lex, explică de ce au fost selectate anume aceste regiuni: „Pentru că în discursurile politice şi chiar în concluziile organizaţiilor neguvernamentale, se fac anumite comparaţii cu Georgia şi fosta Iugoslavie. De aceea am considerat oportun ca să invităm experţi din aceste ţări pentru a vedea care este situaţia ce ţine de libertatea şi securitatea persoanei. De ce am ales această tematică? Pentru în alte domenii importante pentru drepturile omului cum ar fi dreptul de a nu fi supus torturii, există mai multe mecanisme internaţionale care în principiu au avut acces în zone de conflict, inclusiv Transnistria, Cececia sau Iugoslavia au beneficiat de expertiza experţilor specializaţi în prevenirea torturii. Ce ţine de libertatea expresiei şi dreptul la un proces echitabil sunt anumite concluzii referitoare la aceste probleme în regiunile de conflict. Dar nu am identificat studii specializate în domeniul dreptului şi securitatea persoanei în regiunilor de conflict. Dacă vorbim de Transnistria, situaţia se agravează pe zi ce trece şi dacă să luăm numărul locuitorilor din Transnistria şi persoanelor care tranzitează acest teritoriu putem spune că avem potenţiale victime peste 500 de mii de persoane, pentru că noi nu avem acces în regiune şi nu putem soluţiona nicicum o situaţie în care organele ilegale de acolo arestează şi reţin sau deţin anumite persoane”.

În raportul Asociaţie Promo Lex referitor la regiunea transnsitreană se arată că nicio persoană nu poate spera la o libertate şi securitate deplină, iar autorităţile Moldovei sunt acuzate că nu intervin ca să-i protejeze pe cetăţenii săi din acest teritoriu. Iată cum argumentează Alexandru Postică: „Avem la bază fapte stabilite. Este vorba de o persoană care a beneficiat de imunitate diplomatrică, a fost reţinută în regiune, avem cazuri în care persoane de stat, deci când funcţionari ai RM, au fost arestaţi, poliţişti au fost arestaţi în regiunea transnistreană, ce să mai vorbim de simpli cetăţeni care nici nu-şi cunosc drepturile?”.

Autorul studiului despre situaţia din regiunile Georgiei, Nikoloz Legashvili, preşedinte al Asociaţiei din Tbilisi „Articolul 42 al Constituţiei” arată în raportul său că în acest moment teritoriile separate de Georgia, Osetia de Sud şi Abhazia, sunt inaccesibile nu doar pentru autorităţile de la Tbilisi, dar şi pentru simplii cetăţeni ai Georgiei.

Nicoloz Legashvili
Nikoloz Legashvili: „Să treci graniţa acestor teritorii acum fără acordul autorităţilor ruse practic este imposibil. Autorităţile federale controlează acolo tot teritoriul. Abhazii uneori au ciocniri cu autorităţile ruseşti, uneori situaţia acolo devine foarte tensionată. OSCE deja nu mai asistă acolo pentru că Rusia a blocat decizia de a permite observatorilor OSCE, nici pacificatori ONU nu mai sunt în zonă, aşa că situaţia acolo devine tot mai dificilă. Nu ştiu cu ce se va termina acest lucru. Oamenii de acolo nu pot avea nici un ajutor de la comunitatea internaţională. Doar din partea Rusiei şi autorităţilor locale. Nu pot spune nimic de drepturile omului în aceste teritorii pentru că nici o organizaţie similară cu a noastră nu poate trece aceasta graniţă ca să ajute oamenii de acolo, să le dea consultatii juridice sau de alt fel. Ei pur şi simplu nu permit cetăţenilor Georgiei să treacă peste această graniţă”.

Nicoloz Legashvili a mai spus că organizaţia sa pregăteşte acum un dosar pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului pe care îl consideră emblematic pentru actuala situaţie din cele două regiuni georgiene.

Nikoloz Legashvili: „Este vorba de cazul unei femei care s-a născut şi a locuit într-o casă din centrul oraşului Suhumi, apoi s-a căsătorit cu un cetăţean al Georgiei şi a trecut cu traiul la Tbilisi. Când a vrut să meargă la Suhumi să-şi vadă tatăl şi casa de acolo, autorităţile locale, mai exact FSB i-au interzis să treacă graniţa. Prima dată când a mers la baştină după ce s-a stabilit la Tbilisi, i s-a explicat că ea deja practic nu mai este proprietara acestei case şi data viitoare ar putea să nu mai fie lăsată să treacă această graniţă. Când discută la telefon cu tatăl ei, tatăl îi spune să nu mai telefoneze pentru că vor avea probleme ambii, şi ea şi tatăl. Ultima dată când am vorbit cu această femeie, cam două luni în urmă, pentru că ea se află la moment în Austria, mi-a spus că în casa ei se mută o altă persoană dar nu am informaţii cine anume. Noi pregătim acest caz pentru CEDO. Această femeie are toate actele în regulă care arată că această casă este a ei. Dar să probeze acest lucru într-o instanţă de pe loc nu are nici un sens. Ea a depus o cerere la instanţele locale dar nu s-a soldat cu nimic”.

Expertul din Georgia spune că în Transnistria este o situaţie puţin diferită de cele două regiuni georgiene pentru că, cel puţin accesul cetăţenilor Moldovei încolo nu este blocat în totalitate, important este să nu se ajungă la vărsare de sânge spune Nicoloz Legashvili: „ La voi e putin alta situatie, nu e atat de tensionată, voi puteti merge încolo şi aveţi contacte cu oamenii din această regiune. Cred că relaţiile strânse între oameni, asigurarea libertăţilor şi drepturilor care există în lumea civilizată, intensificarea relaţiiilor economice, vor da roade. Important este să nu se ajungă la război, cum s–a ajuns în Georgia, la noi nici cu ajutorul organizaţiilor internaţionale nu s-a reuşit evitarea tragicelor evnimente din august 2008”.

Expertul din Serbia Goran Miletic, de la asociaţia sârbă „Apărătorii drepturilor civile”, a notat în raportul său că în ultimii 20 de ani sub pretextul situaţiei de conflict în teritoriile ce au făcut parte din fosta Iugoslavie s-au comis grave încălcări ale drepturilor omului mai ales prin arest neîntemeiat.

Goran Miletic
Goran Miletic: „Drepturile, libertatea şi securitatea persoanei în regiunile fostei Iugoslavii nu au fost respectate, inclusiv în Bosnia Herţegovina, Kosovo, şi în doua mici conflicte în sudul Serbiei şi Macedonia. Dar cea mai importantă concluzie pentru mine este că privatiunea ilegală de libertate se întâmplă des ca o precondiţie pentru violarea gravă a drepturilor omului. Asta înseamnă că oamenii erau de multe ori privaţi de libertate şi apoi aveau loc încălcări grave ale drepturilor omului: unii au fost ucişi, alţii torturaţi dur. Deci protecţia împotriva unor asemenea situaţii este crucială”.

Experţii autori ai rapoartelor din cadrul studiului „Libertatea şi securitatea persoanei în zonele de conflict” au formulat un set de recomandări pentru autorităţi şi societatea civilă din ţările pe teritoriile cărora există situaţii de conflict. Recomandările se referă la perfecţionarea cadrului legislativ, la ratificarea unor mecanisme internaţionale pentru apărarea drepturilor omului, cum ar fi mecanismul de prevenire a torturii, dar şi la organizarea unor campanii de informare şi propagare a respectării drepturilor omului.

------------------

Vă reamintim, dragi ascultători, că puteţi afla informaţii la zi, analize şi comentarii referitoare la situaţia din Osetia de Sud şi Abhazia, accesând saitul ekhokavkaza.com, care este saitul emisiunii realizate special pentru cele două teritorii de serviciul georgian în colaborare cu cel rusesc al postului nostru de radio, Radio Europa Liberă/Libertatea.

------------------------

L-am invitat în emisiunea de astăzi la o discuţie la telefon pe această temă, a securităţii persoanei în zonele de conflict pe Oleg Beleakov, şeful aparatului ombudsmeaului de la Tiraspol şi membru al Comisiei Unificate de Control.

Dle Oleg Beleakov, cum comentaţi Dvs afirmaţiile potrivit cărora în regiunea transnistreană libertatea şi securitatea persoanei ar fi în pericol?

Oleg Beleakov: „Vreau să spun următorul lucru: Eu reprezint o instituţie care se ocupă de apărarea drepturilor omului în republica moldovenească nistreană. La noi ajunge un număr mare de cereri. Doar de la începutul acestui an sunt 1300 de cereri depuse pe diferite probleme: sociale, economice, satisfacerea serviciului militar, angajarea la muncă, activitatea organelor de drept etc. Pe toate le analizăm detaliat. Am analizat situaţia în mica noastră republică nerecunoscută în colaborare cu structurile care sunt în Ucraina, Rusia. Vreau să spun că, da! încălcări ale drepturilor omului sunt în regiune, însă ele nu poartă un caracter sistemic şi... intenţionat. Organele puterii de stat şi legislaţia republicii moldoveneşti nistrene sunt îndreptate spre restabilireea oamenilor în drepturi. Şi dacă se comit anumite abateri, e din vina persoanelor cu funcţii mai mari sau mai mici, care restabilesc apoi oamenii în drepturi şi sunt atrase ulterior la răspundere. Pe acest subiect trebuie să vorbim despre cazuri concrete. Dar despre un fenomen masiv, de încălcare masivă a drepturilor omului în regiune nu putem vorbi”.

Europa Liberă: Cu ce probleme ajung oamenii cel mai des la oficiul Dvs?

Oleg Beleakov: „În primul rând, asigurarea cu pensii. Da, într-adevăr asigurarea cu pensii în regiune e la un nivel minim în raport cu nivelul de trai şi asta îi face pe oameni să revendice majorarea pensiilor. Al doilea – angajarea la muncă. Criza economică le-a făcut pe unele întreprinderi să concedieze mulţi angajaţi. Da, e o cifră destul de impunătoare şi multă lume a rămas fără loc de muncă. Pe unii oameni am reuşit să-i restabilim la serviciu dacă au fost demişi ilegal. Toate aceste drepturi au fost restabilite. Cât priveşte măsurile pe care le ia statul ca să-i protejeze pe ceilalţi, măsuri de reabilitare, angajare la munci publice etc., ele se aplică, cu mai mult sau mai puţin succes, dar se aplică. Mai sunt probeme legate de asistenţa medicală, de dreptul la locuinţă... Sunt şi cereri legate de activitatea sistemului Ministerului de Interne: arestul şi reţinerea ilegală, deasfăşurarea acţiunilor de anchetă etc. Un număr mare de documente ajunge la noi referitor la deciziile instanţelor judecătoreşti. Deci lista problemelor expuse în plângeri e mare”.

Europa Liberă: Vroiam să vă întreb despre plângerile referitoare la acţiunile miliţiei şi instanţelor de judecată. Numărul lor e în creştere sau e la nivelul anilor trecuţi?

Oleg Beleakov: „Nu e în creştere. E la nivelul anilor trecuţi. În general, oamenii se plâng de faptul că au fost reţinuţi neîntemeiat, că instanţa de judecată ar fi trebuit să analizeze elementele reţinerii şi deţinerii în izolatoarele de anchetă atunci când au emis hotărârea. Aceste chestiuni necesită o examinare detaliată pentru că există cel puţin două părţi. Sunt oameni care au fost reţinuţi, sunt oameni anchetaţi ca martori, sunt victimele care, la fel, au avut de suferit, deci aici noi încercăm să ne lămurim foarte detaliat şi obiectiv, pentru că există nu numai drepturi, dar şi obligaţiuni şi responsabilităţi ale oamenilor pentru fiecare acţiune a lor”.

Europa Liberă: Dle Oleg Beleakov, vă mulţumim. Am discutat, dlor şi dlor, cu Oleg Beleakov, reprezentant al ombudsmanului de la Tiraspol şi membru din partea autorităţilor transnistrene în Comisia Unificată de Control.

-----------------------

Corespondenta noastră în regiunea transnistreană Oxana Berejanskaia i-a întrebat pe trecători dacă se simt în siguranţă locuind în regiunea transnistreană, dacă se simt liberi şi de la cine aşteaptă protecţie în caz de necesitate.

--------------------

Aici, doamnelor şi domnilor, emisiunea Dialoguri de astăzi, se încheie. Sunt Viorica Zaharia, vă urez o săptămână reuşită şi vă îndemn să aflaţi mai multe informaţii pe pagina noastră în internet .
XS
SM
MD
LG