La 47 de ani Liviu Negoita, reales anul trecut pentru al doilea mandat la primaria sectorului trei al Bucurestiului, este vicepresedinte al Partidului Democrat Liberal. Presedintele Traian Basescu l-a desemnat sa formeze guvernul explicind ca Liviu Negoita, la fel ca favoritul opozitiei pentru functia de premier, a fost ales primar cu 80 la suta si ca in plus sectorul 3 al Bucurestiului este de trei ori mai mare decit Sibiul.
In acest fel presedintele roman a vrut sa demonstreze ca noul premier desemnat ar avea aceeasi anvergura ca si Klaus Johannis pe care liberalii si socialistii continua sa-l sustina pentru a deveni seful guvernului de la Bucuresti. Diferentele dintre ei nu tin insa doar de statistica: Liviu Negoita are in spate doar sustinerea democrat-liberalilor, adica 35 la suta din voturile parlamentului, in vreme ce Klaus Johannis are in spate un sprijin de peste 60 la suta. Primarul Sibiului Klaus Johannis, de nationalitate germana, a intrat in imaginarul colectiv al romanilor ca un lider de succes, care a stiut sa transforme un oras autohton intr-o atractie internationala. In schimb, notorietatea lui Liviu Negoita este semnificativa doar pentru bucuresteni. Presedintele Traian Basescu a recunoscut insa ieri ca si-a pierdut electoratul capitalei in favoarea candidatului liberal la presedintie, Crin Antonescu, iar nominalizarea lui Negoita pentru functia de premier a fost facuta probabil si pentru a-i recistiga pe bucuresteni.
Ratiunile electorale ale presedintelui ar putea sa se intoarca impotriva sa fiindca actiunile sale ar putea adinci criza politica si economica in care se afla Romania. Socialistii si liberalii au anuntat deja ca nu vor vota un guvern condus de Liviu Negoita. Alaltaieri, o alta incercare a presedintelui Basescu de formare a unui executiv condus de economistul Lucian Croitoru a esuat. Potrivit Constitutiei Romaniei daca parlamentul respinge de doua ori premierii propusi de presedinte, urmeaza dizolvarea parlamentului si alegeri anticipate. Toate aceste proceduri sint destul de complicate, fiindca legislativul nu poate fi dizolvat inainte de alegerile prezidentiale care au loc pe 22 noiembrie, primul tur si pe 6 decembrie al doilea.
In acelasi timp Fondul Monetar International a anuntat astazi ca amina acordarea celei de-a treia transe de 1,5 de miliarde de euro, necesari in aceasta perioada inclusive pentru plata salariilor si pensiilor. Fondul asteapta stabilizarea politica a Romaniei, dupa cum a declarat seful delegatiei FMI care a venit aici sa faca evaluarea de parcurs.
In orice caz peste zece zile parlamentul Romaniei va trebui sa supuna la vot noul guvern pe care premierul desemnat Liviu Negoita l-ar vrea de “uniune nationala” si nu este inca destul de clar daca deputatii si senatorii sint dispusi sa-si riste fotoliile in alegeri anticipate. Intre timp democrat-liberalii incearca sa atraga de partea presedintelui Basescu o majoritate formata eventual din reprezentantii maghiarilor care au 7 la suta, dar si alti parlamentari care se tem ca-si vor pierde locurile in cazul unui scrutin anticipat.
In acest fel presedintele roman a vrut sa demonstreze ca noul premier desemnat ar avea aceeasi anvergura ca si Klaus Johannis pe care liberalii si socialistii continua sa-l sustina pentru a deveni seful guvernului de la Bucuresti. Diferentele dintre ei nu tin insa doar de statistica: Liviu Negoita are in spate doar sustinerea democrat-liberalilor, adica 35 la suta din voturile parlamentului, in vreme ce Klaus Johannis are in spate un sprijin de peste 60 la suta. Primarul Sibiului Klaus Johannis, de nationalitate germana, a intrat in imaginarul colectiv al romanilor ca un lider de succes, care a stiut sa transforme un oras autohton intr-o atractie internationala. In schimb, notorietatea lui Liviu Negoita este semnificativa doar pentru bucuresteni. Presedintele Traian Basescu a recunoscut insa ieri ca si-a pierdut electoratul capitalei in favoarea candidatului liberal la presedintie, Crin Antonescu, iar nominalizarea lui Negoita pentru functia de premier a fost facuta probabil si pentru a-i recistiga pe bucuresteni.
Ratiunile electorale ale presedintelui ar putea sa se intoarca impotriva sa fiindca actiunile sale ar putea adinci criza politica si economica in care se afla Romania. Socialistii si liberalii au anuntat deja ca nu vor vota un guvern condus de Liviu Negoita. Alaltaieri, o alta incercare a presedintelui Basescu de formare a unui executiv condus de economistul Lucian Croitoru a esuat. Potrivit Constitutiei Romaniei daca parlamentul respinge de doua ori premierii propusi de presedinte, urmeaza dizolvarea parlamentului si alegeri anticipate. Toate aceste proceduri sint destul de complicate, fiindca legislativul nu poate fi dizolvat inainte de alegerile prezidentiale care au loc pe 22 noiembrie, primul tur si pe 6 decembrie al doilea.
In acelasi timp Fondul Monetar International a anuntat astazi ca amina acordarea celei de-a treia transe de 1,5 de miliarde de euro, necesari in aceasta perioada inclusive pentru plata salariilor si pensiilor. Fondul asteapta stabilizarea politica a Romaniei, dupa cum a declarat seful delegatiei FMI care a venit aici sa faca evaluarea de parcurs.
In orice caz peste zece zile parlamentul Romaniei va trebui sa supuna la vot noul guvern pe care premierul desemnat Liviu Negoita l-ar vrea de “uniune nationala” si nu este inca destul de clar daca deputatii si senatorii sint dispusi sa-si riste fotoliile in alegeri anticipate. Intre timp democrat-liberalii incearca sa atraga de partea presedintelui Basescu o majoritate formata eventual din reprezentantii maghiarilor care au 7 la suta, dar si alti parlamentari care se tem ca-si vor pierde locurile in cazul unui scrutin anticipat.
