Referendumul propus de presedintele Romaniei pentru defiintarea Senatului si care ar urma sa se desfasoare odata cu votul pentru primul tur de scrutin al alegerilor prezidentiale, in ziua de 22 noiembrie este contestat nu doar de partidele din opozitie, ci si de organizatii puternice ale societatii civile.
Presedintelui nu i se aduc neaparat reprosuri care vizeaza fondul problemei, adica restructurarea legilativului romanesc format din doua camere si transformarea lui intr-unul unicameral, desi nici acestea nu lipsesc. Traian Basescu este insa acuzat ca folosindu-si prerogativa prezidentiala de organizare a referendumului, abuzeaza de ea in propriul folos. Altfel spus organizatiile neguvernamentale considera ca presedintele Romaniei fura startul prin aceasta initiativa politica si isi face publicitate politica de doua ori, odata ca prezidentiabil si odata ca promotor al referendumului.
Pe de alta parte Traian Basescu vine in intimpinarea asteptarilor publice, fiindca peste 60 la suta dintre romani considera ca este necesara micsorarea parlamentului prin reducerea Senatului. Din punct de vedere al eficientei politice, ideea presedintelui Romaniei este cit se poate de pragmatica, fiindca Senatul si Camera Deputatilor au atributii cit se poate de asemanatoare, iar parlamentarii sint alesi in acelasi fel, dovedind odata in plus redundanta celor doua camere legislative.
In acelasi timp, insa, potrivit raportului privind modificarea Constitutiei asumat chiar de presedintele Traian Basescu, unicameralismul este vazut ca un pericol pentru democratia autohtona. Constitutionalistii avertizindul-l pe seful statului roman ca monocameralismul poate fi punctul de plecare al unei tendinte de tiranie a majoritatii politice, oricare ar fi ea. Raportul presidential pe aceasta tema sustine ca transformarea parlamentului bicameral intr-unul cu o singura camera ar descuraja reprezentarea grupurilor regionale si sugereaza ca temeiul economic ar trebui analizat cu precautie. Altfel spus democratie costa, iar revenirea la parlamentul unicameral, Romania a functionat in perioada comunista cu un astel de parlament cunoscut sub numele de Marea Adunare Nationala ar trebui facuta dupa o dezbatere serioasa care sa nu duca la o centralizare si mai mare a statului.
Dincolo de aceste detalii de fond, opozantii presedintelui Traian Basescu sustin ca organizarea referendumului pentru desfiintarea Senatului in ziua primului tur de scrutin al prezidentialelor nu corespunde standardelor europene. Purtatorul de cuvint al socialistilor, Victor Ponta a spus astazi ca doar in tari ca Iran sau Moldova s-ar mai fi putut intimpla asa ceva. Totusi, in conditiile in care prezenta la vot la ultimele alegeri din Romania a fost de sub 30 la suta, referendumul propus de presedinte ar putea mobiliza alegatorii impunind ulterior si o dezbatere ferma asupra felului in care ar trebui reformate institutiile statului. Potrivit legilor autohtone referendumul nu va produce efecte imediate decit daca peste 50 la suta din totalul electoratului va vota pentru, ceea ce este improbabil in conditiile in care participarea la vot nu a mai adus la urne jumatate din electorat de multa vreme.
Presedintelui nu i se aduc neaparat reprosuri care vizeaza fondul problemei, adica restructurarea legilativului romanesc format din doua camere si transformarea lui intr-unul unicameral, desi nici acestea nu lipsesc. Traian Basescu este insa acuzat ca folosindu-si prerogativa prezidentiala de organizare a referendumului, abuzeaza de ea in propriul folos. Altfel spus organizatiile neguvernamentale considera ca presedintele Romaniei fura startul prin aceasta initiativa politica si isi face publicitate politica de doua ori, odata ca prezidentiabil si odata ca promotor al referendumului.
Pe de alta parte Traian Basescu vine in intimpinarea asteptarilor publice, fiindca peste 60 la suta dintre romani considera ca este necesara micsorarea parlamentului prin reducerea Senatului. Din punct de vedere al eficientei politice, ideea presedintelui Romaniei este cit se poate de pragmatica, fiindca Senatul si Camera Deputatilor au atributii cit se poate de asemanatoare, iar parlamentarii sint alesi in acelasi fel, dovedind odata in plus redundanta celor doua camere legislative.
In acelasi timp, insa, potrivit raportului privind modificarea Constitutiei asumat chiar de presedintele Traian Basescu, unicameralismul este vazut ca un pericol pentru democratia autohtona. Constitutionalistii avertizindul-l pe seful statului roman ca monocameralismul poate fi punctul de plecare al unei tendinte de tiranie a majoritatii politice, oricare ar fi ea. Raportul presidential pe aceasta tema sustine ca transformarea parlamentului bicameral intr-unul cu o singura camera ar descuraja reprezentarea grupurilor regionale si sugereaza ca temeiul economic ar trebui analizat cu precautie. Altfel spus democratie costa, iar revenirea la parlamentul unicameral, Romania a functionat in perioada comunista cu un astel de parlament cunoscut sub numele de Marea Adunare Nationala ar trebui facuta dupa o dezbatere serioasa care sa nu duca la o centralizare si mai mare a statului.
Dincolo de aceste detalii de fond, opozantii presedintelui Traian Basescu sustin ca organizarea referendumului pentru desfiintarea Senatului in ziua primului tur de scrutin al prezidentialelor nu corespunde standardelor europene. Purtatorul de cuvint al socialistilor, Victor Ponta a spus astazi ca doar in tari ca Iran sau Moldova s-ar mai fi putut intimpla asa ceva. Totusi, in conditiile in care prezenta la vot la ultimele alegeri din Romania a fost de sub 30 la suta, referendumul propus de presedinte ar putea mobiliza alegatorii impunind ulterior si o dezbatere ferma asupra felului in care ar trebui reformate institutiile statului. Potrivit legilor autohtone referendumul nu va produce efecte imediate decit daca peste 50 la suta din totalul electoratului va vota pentru, ceea ce este improbabil in conditiile in care participarea la vot nu a mai adus la urne jumatate din electorat de multa vreme.
